» Orasul Gura Humorului din inima Bucovinei de Sud este un model de convietuire interetnica si interconfesionala pentru multe localitati din tara si nu numai. Situata la limita estica a Obcinilor Bucovinei, la confluenta Humorului cu raul Moldova, localitatea are perspective turistice de invidiat, fiind, de altfel, una dintre cele mai cautate locatii de catre turistii care viziteaza judetul Suceava.
Gura Humorului se afla la o distanta mai mica de 40 de kilometri de municipiul resedinta de judet, Suceava. Istoria localitatii incepe cu mai bine de jumatate de mileniu in urma, timp in care diverse epoci si-au pus amprenta asupra orasului. Cadrul natural pitoresc cu munti si dealuri impadurite, precum si obiectivele culturale si religioase din zona au determinat mai multi oameni de afaceri sa vina si sa investeasca in turism. Astfel, la ora actuala, orasul Gura Humorului se poate mandri cu cel mai mare hotel de patru stele din judetul Suceava, precum si cu alte hoteluri si pensiuni care au impanzit zona pe o raza de cativa kilometri.
Considerata, oficial, drept statiune turistica de interes national
Importanta turistica a orasului Gura Humorului a fost intr-o anumita masura recunoscuta si prin HG 114/2005 cand s-a aprobat atestarea localitatii ca "statiune turistica de interes national". De atunci, s-a dat un nou imbold pentru investitori, autoritatile demarand, totodata, proiecte menita sa imbunatateasca si sa largeasca paleta de servicii turistice din Gura Humorului. Imaginea orasului ar putea fi schimbata radical prin aplicarea unui program PHARE al Uniunii Europene, in valoare de 8,9 milioane de euro. Lucrarile au demarat cu ceva vreme in urma, fiind doar o chestiune de timp pana cand Gura Humorului sa-si asigure o si mai puternica prezenta in spectrul zonelor cu larg interes turistic de la nivel national. Prin proiectul intitulat "Partie de schi, orientare turistica, Parc Lunca Moldovei, Agrement, Sport" se doreste ca in Gura Humorului sa fie amenajata o partie de schi cu o lungime de 1.350 de metri, dotata cu un telescaun si cu o instalatie de produs zapada. Ca element de noutate, in zona de acces spre partie, pe malul drept al raului Moldova, va fi amenajat un loc de campare, cu toate utilitatile necesare rulotelor. Totodata, in zona de agrement "Arinis" va fi construita o piscina acoperita, de dimensiuni olimpice, un bazin de inot destinat copiilor, vor fi amenajate si construite opt terenuri de sport, plus o nocturna, precum si un patinoar artificial. De asemenea, in cadrul proiectului se va realiza si iluminatul in Parcul Dendrologic Arinis, unul dintre cele mai frumoase din zona Moldovei si Bucovinei.
Edificii culturale la tot pasul
Prima mentionare documentara a localitatii a fost pe 26 februarie 1490, intr-un act emis de cancelaria domnitorului stefan cel Mare. Pe 10 septembrie 1782, adica la sapte ani de la debutul ocupatiei habsburgice, in Gura Humorului este mutat comandamentul militar austriac, care construieste o fortareata. Dupa anul 1800, in localitate incep sa se stabileasca germani, poloni, evrei, ucraineni etc., intemeind, in 1835, colonia cu numele "Bori". In 1835 localitatea este legata telegrafic cu Viena, iar in 1904 Gura Humorului este declarat oras. Unele dintre realizarile primarilor care au condus orasul dupa cel de-al doilea razboi mondial au fost lucrarile de indiguire si regularizare a cursurilor de apa, precum si crearea unor zone de agrement. Cu toate acestea, din punct de vedere cultural si istoric, cartile de vizita ale orasului Gura Humorului sunt edificiile religioase si culturale, cum ar fi muzeele, in care un loc important il ocupa "Muzeul Obiceiurilor Populare" si statuile cum ar fi cea a scriitoarei ucrainence Olga Kobyleanska.
Monumente UNESCO
Cel mai cunoscut si unul dintre cele mai reprezentative monumente religioase din zona Humorului il constituie Manastirea Voronet, biserica acesteia fiind pictata si pe peretii exteriori, culoarea care iese in evidenta cel mai mult fiind albastrul, de o nuanta unica in lume, de unde si denumirea "albastru de Voronet". Ctitorie a domnitorului stefan cel Mare, manastirea se afla in Voronet, devenit de mai multa vreme cartier al orasului Gura Humorului. De altfel, acest cartier este impanzit de pensiuni si cabane, fiind inconjurat de munti si dealuri impadurite, iar la cativa kilometri de manastire este o poiana pitoreasca, destul de putin cunoscuta, poate si pentru ca nu sunt drumuri prea accesibile prin paduri. Manastirea Voronet constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui stefan cel Mare. Biserica a fost ridicata in anul 1488 in numai patru luni si jumatate, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. Biserica face parte dintre putinele monumente de arhitectura religioasa din nordul Moldovei care-si pastreaza in mare masura forma initiala, fiind declarata monument UNESCO. Pictura interioara a bisericii dateaza in cea mai mare parte de pe vremea lui stefan cel Mare. Printre aceste picturi de interior atrag atentia mai ales Cina cea de Taina, Impartasirea Apostolilor, Spalarea picioarelor (in altar), ciclul Patimilor si tabloul votiv al domnitorului stefan cel Mare (in naos). Pictura exterioara a Voronetului, datand din timpul domniei lui Petru Rares, este realizata la un inalt nivel artistic, fiind socotita drept cel mai reusit ansamblu al artei feudale moldovenesti. De altfel, datorita picturii realizate cu multa migala si imbinand in mod original traditia cu teologia ortodoxa, Voronetul a fost denumit "Capela Sixtina a Orientului".
Doar Manastirea Humorului, situata in localitatea cu acelasi nume si la cativa kilometri de orasul Gura Humorului ar putea rivaliza intr-o anumita masura cu Voronetul. si Manastirea Humorului este monument UNESCO. Lacasul de cult are o poveste lunga si complicata, ce incepe in vremea domniei lui Alexandru cel Bun, fiind inaltata de marele vornic Oana in vremea in care orasul Gura Humorului nu exista inca. Manastirea se ascundea intre codrii unei vai de rau, ruinele ei putandu-se vedea si astazi. In vremea lui Petru Rares, Humorul este cuprins in campania de restaurari initiata de domnitor, lucrarea fiind savarsita de logofatul Toader Bubuioc si sotia sa, Anastasia. Mormantul ctitorului se afla in camera mormintelor, incapere pe care n-o aflam de obicei decat la manastirile ctitorii domnesti si folosite numai de familiile domnitoare. Biserica, desi se conformeaza planului obisnuit in vremea lui Petru Rares, nu are turla, particularitate caracteristica pentru paraclisele bisericesti, sau servind drept lacasuri de cult unor comunitati, in timp ce manastirile si bisericile domnesti aveau totdeauna o turla pe naos.
