13.1 C
București
luni, 6 mai 2024
AcasăSpecialOprescu şi consilierii, învrăjbiţi de bugetul de 1 miliard de euro

Oprescu şi consilierii, învrăjbiţi de bugetul de 1 miliard de euro

Rău e când n-ai bani, dar rău e şi când ai bani la buget. Rău e când primarul general al Capitalei e în opoziţie cu majoritatea din Consiliul General al Municipiului Bucureşti, cum a fost până-n 2004, dar lucrurile nu merg nici când aceştia sunt din aceeaşi tabără. Astfel, primarul Sorin Oprescu, oficial “independent”, însă în realitate unul sprijinit de USL (şi sprijinitor al USL) la alegerile locale din iunie 2012, acum se plânge că cei care l-au sprijinit politic i-au “copt-o”. Ieşirea nervoasă a primarului general, după ce consilierii au votat un buget după chipul şi asemănarea lor, a fost foarte sugestivă, Oprescu declarând: „A fost făcut pe picior în baie, s-a născut spontan, la comandă politică. Este un buget paralel, care s-a născut spontan, azi dimineaţă, la comandă politică, care nu face altceva decât să distrugă toate domeniile de activitate”. Necăjit, Sorin Oprescu a declarat presei că a luat cunoştinţă de modificări în timpul şedinţei de sâmbătă, când au fost citite: „Forma de buget pe care am propus-o şi pe care am discutat-o cu toţi liderii (n.r. – din CGMB ai partidelor politice) primeşte un buget nou, făcut azi-dimineaţă. Cine a făcut acest lucru este responsabil. Din acest lucru nu câştigă decât hotărârea politică aberantă, luată la nivel de doi primari (n.r. – Robert Negoiţă şi Marian Vanghelie) de Bucureşti… Toate orele şi săptămânile trecute (n.r. –în care s-a discutat proiectul de buget) au fost degeaba”, titrează Mediafax. Oprescu a menţionat că s-a mai întâlnit cu situaţii similare pe vremea când majoritatea în CGMB o aveau consilierii PDL. De altfel, sâmbătă, aleşii PDL din consiliu au părăsit sala înainte de vot (motivând că nu vor să se bage în lupta dintre primarii a două sectoare ale Capitalei şi primarul general), iar cei ai PP-DD s-au abţinut.

Primarul Capitalei a punctat două lucruri care i-au atras atenţia, atunci când consilierii au dat citire modificărilor propuse înainte de votare şi anume că au fost luaţi bani de la investiţii care sunt „pe cale de terminare” şi că se încalcă legea: „Nu cred că acest buget poate să fie funcţional şi este legal şi poate să aducă dovada de oportunitate”. De altfel Oprescu a spus că va pune aparatul de execuţie din Primărie să ia la puricat noua formă de buget, pentru a-i verifica legalitatea: „Îmi fac o analiză pe un buget absurd, o ­să-şi pună toţi costumele de oameni absurzi şi-o să facă analiză pe buget, iar dacă o să am şi dovada materială că acest buget nu se închide, am să-l atac în instanţă şi o să fac altă şedinţă prin care sigur că românului o să-i vină mintea la cap”.

Enumerăm câteva dintre modificările propuse la forma iniţială a bugetului Capitalei: suplimentarea bugetului RATB cu 30 de milioane de lei, a bugetului RADET, cu 60 de milioane de lei, diminuarea bugetului Clubului Sportiv Municipal, cu 5 milioane de lei, majorarea alocaţiei de hrană, cu 2,9 milioane de lei, pentru persoanele asistate, suplimentarea veniturilor bugetului local cu 82,9 milioane de lei, reprezentând bani din amenzi, concesiuni şi închirieri de spaţii şi alte venituri.

“Bugetul general” al Capitalei este de 4,52 miliarde de lei, din care “bugetul local” e de 3,8 miliarde de lei, restul provenind din veniturile spitalelor fie pe filiera casei de asigurări de sănătate, fie din venituri proprii prin care spitalele îşi suportă cheltuielile pe care Primăria ­Generală nu are dreptul legal să le suporte, cum ar fi de pildă cheltuielile cu personalul. În aceeaşi categorie intră şi veni­turile proprii ale instituţiilor de cultură şi artă.

Oprescu a declarat război ­consilierilor care i-au pus în braţe un buget mutant: „Dacă credeţi că eu voi executa vreun buget comandat, dintr-o mulţime de motive, atunci înseamnă că sunteţi de acord cu aceste malversaţiuni aduse bucureştenilor”.

Există totuşi şi puncte în care viziunea primarului Oprescu coincide cu a politicienilor din CGMB. E vorba de instalarea unui sistem de telecabine, care vor prelua o parte din fluxul de  călători ai RATB (proiect adoptat cu 30 voturi pentru, 15 împotrivă). Aceste telegondole vor avea trasee de cel mult 10 kilometri lungime şi vor “opri” în actualele staţii de tramvai, autobuz şi troleibuz. Capacitatea lor va fi redusă (maximum 400 kg transportate), însă viteza va fi de 50 km/oră, ceea ce va permite ca pe un sens de mers să se ajungă la 5.000 de călători transpor­taţi pe oră. Telecabinele vor avea camere video în interior/exterior, precum şi aer condiţionat. Proiectul va fi pus în practică de “Overland Transport Systems UK”, compania care va implementa transportul în mai multe ţări europene. 

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă