Președintele SUA a adus un omagiu emoţionant celor cinci poliţişti ucişi de un trăgător săptămâna trecută şi a asigurat că Statele Unite nu sunt „atât de divizate” pe cât par.
„Sunt aici pentru a vă spune că trebuie să respingem disperarea. Sunt aici pentru a vă spune că nu suntem atât de divizaţi cum pare”, a declarat la Dallas preşedintele american în cadrul unei ceremonii ecumenice, pe fondul unui climat de tensiune rasială puternică în SUA. „Durerea de la Dallas este durerea întregii ţări”, a declarat şi primarul democrat al oraşului, Mike Rawling, şi a lansat un apel la unitate „între poliţie şi cetăţeni, între responsabilii politici… Este ocazia construirii unui nou model pentru comunitatea noastră, oraşul nostru, ţara noastră”.
Cel responsabil de uciderea poliţiştilor, Micah Johnson, fost combatant american de culoare în Afganistan, a afirmat că voia să ucidă polițişti albi ca răspuns la moartea a doi afro-americani în aceeaşi săptămână sub gloanţele forţelor de ordine în Louisiana şi în Minnesota.
Obama este mereu în căutarea unui echilibru între susţinerea forţelor de ordine şi susţinerea militanţilor drepturilor civice care denunţă excesele poliţiei. Preşedintele a reunit miercuri la Casa Albă reprezentanţii forţelor de ordine, militanţii pentru drepturile civice, universitari şi aleşi locali pentru „adoptarea unor soluţii corecte” faţă de neîncrederea şi temerile care domină în numeroase comunităţi. Împuşcăturile mortale din Dallas reprezintă ultimul capitol al unei istorii rasiale dureroase. Drumul care a condus America la o săptămână însângerată de violenţe la Dallas, Falcon Height şi Baton Rouge este lung în timp. Aceste ultime violenţe din SUA au adus din nou în lumină relaţiile tulburi între comunităţile de culoare şi oamenii legii. Problema a crescut exponenţial la Dallas, unde manifestaţiile paşnice ale comunităţii de culoare în memoria celor doi ucişi în ajun de poliţie, Sterling şi Castille, s-au transformat într-un asalt fără precedent asupra agenţilor de poliţie, lăsând în urmă cinci morţi şi opt răniţi. Iar Michah Johnson a vrut să răzbune moartea lui Sterling şi Castille.
Ascensiunea mişcărilor revendicative
În ultimele 24 de luni, Black Lives Matter (Vieţile negrilor contează) a apărut ca o voce a americanilor de culoare în SUA. Vârf de lance al denunţării exceselor poliţiei faţă de afro-americani, mişcarea a condamnat împuşcăturile din Dallas, declarând pe Twitter că „apără demnitatea, dreptatea şi libertatea, nu crima”. Apărută în SUA după moartea mai multor negri neînarmaţi, sub gloanţele poliţiştilor albi, Black Lives Matter a devenit sloganul ralierii tinerilor antirasişti americani. Mişcarea s-a născut dintr-un simplu hashtag în iulie 2013. Alicia Garza, co-fondatoarea grupării, aflase la TV despre achitarea lui George Zimmerman, ucigaşul lui Trayvon Martin, adolescent neînarmat împuşcat mortal în Florida cu câteva luni înainte. Şocată, ea a scris un text pe Facebook, chemând cititorii să se mobilizeze pentru că „vieţile negrilor contează”. O amică a adăugat un hashtag. „BlackLivesMatter” era lansat. Mişcarea a luat amploare în vara anului 2014, după manifestările din Ferguson, Missouri, după moartea lui Michael Brown, un tânăr de culoare de 18 ani, şi după cele din New York, organizate după moartea lui Eric Garner, altă victimă a exceselor poliţiei. Acum, Black Lives Matter cuprinde o platformă şi o reţea de câteva mii de persoane.
Mişcările Black Power promovează apărarea contra opresiunii rasiale, unii preconizând înfiinţarea de grupuri de auto-apărare înarmate, instituţii sociale pentru americanii de culoare. Panther Party New Black a cerut multă vreme o naţiune separată, dar preşedintele său, Hashim Nzinga, declară că acum mişcarea este axată pe protejarea drepturilor negrilor americani. Experţii susţin că această mişcare a „puterii celor de culoare” rămâne marginală şi larg reprezentată de o generaţie mai matură – 30-40 ani –, tinerii militanţi fiind atraşi de grupări ca Lives Matter. Nzinga a declarat că are 36 de filiale la nivel naţional, dar a refuzat să dezvăluie numărul membrilor. El a declarat pentru Reuters că membrii grupării vor purta arme pentru auto-apărare la adunarea de la Cleveland de dinaintea Convenţiei republicane (18-21 iulie). Decizia intervine după ce poliţia din Cleveland a anunţat forţe suplimentare având în vedere afluxul unor grupuri care au planificat manifestaţii înainte şi după Convenţia de nominalizare a candidatului la prezidenţiale.
Studii ştiinţifice caută explicaţii pentru „împuşcăturile în masă”, fenomen care s-a accelerat în SUA.
