Membrii Consiliului European pentru Cercetare Științifică, o entitate din subordinea Comisiei Europene, au decis să acorde o finanțare importantă unei tinere din Cluj.
Ea va studia schimbările climatice din ultimii 2,5 milioane de ani și va încerca să strângă date care să îi ajute pe cercetătorii din întreaga lume să înțeleagă schimbările din clima planetei care se petrec chiar sub ochii noștri.
Tânăra cercetătoare din Cluj a obținut o finanțare nerambursabilă de 1,5 milioane de euro. O mare parte a acestor bani va fi investită pentru a dota laboratorul de specialitate din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“.
Proiectul clujencei a fost remarcat de comisarul european pentru Cercetare, Știință și Inovare, Carlos Moedes. El a declarat că astfel de finanțări sunt necesare pentru ca Uniunea Europeană să poată să îi păstreze pe continent pe cei mai talentați tineri cercetători și pentru a putea menține cercetarea științifică europeană la cel mai înalt nivel.
O idee originală
Alida Iulia Gabor este lector universitar la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului din cadrul Universității „Babeș-Bolyai“. Ea a descoperit date interesante despre ciclurile de schimbări climatice care au dus în trecutul planetei la alternarea perioadelor calde cu cele glaciare. Alida Iulia Gabor va folosi analize spectroscopice pentru a studia mostre de loess, o rocă sedimentară formată din nisip și praf fin, care s-a depus de-a lungul milioanelor de ani pe aproximativ 10 la sută din suprafața planetei.
”Vom face datarea propriu-zisă prin tehnicile standard, dar vom face și alte experimente în datarea prin luminiscență și vom dezvolta laboratorul, implicând și o altă tehnică spectroscopică, ce se numește rezonanța electronică de spin și care permite accesarea acelorași defecte fizice care intervin în emisiile luminiscente pe care le folosim în datarea prin luminiscență”, a spus Alida Iulia Gabor.
Ideea acestei cercetări i-a venit în timp ce muncea pentru teza sa de doctorat și a observat că există diferențe semnificative între rezultatele obținute cu ajutorul diferitelor metode de investigare a probelor de loess.
Cercetătoarea clujeană este convinsă că va reuși să găsească, în cadrul proiectului său, date relevante, care să ofere informațiile necesare pentru înțelegerea schimbărilor climatice din prezent. Practic, dacă schimbările climatice din trecut erau provocate exclusiv de cauze naturale, acum ele sunt influențate și de factorul antropic, adică de omenire.
”Schimbările climatice din trecut au fost cauzate de mecanisme strict naturale. Noi cunoaștem că au avut loc schimbări climatice cu ciclicitate care, parțial, i se cunosc cauzele, dar avem și schimbări climatice abrupte în trecut, în ultima sută de mii de ani, grosso modo, care sunt foarte abrupte și ale căror cauze nu le cunoaștem”, spune cercetătoarea, citată de ClujToday.ro.
În total, Consiliul European pentru Cercetare Științifică a decis să susțină 291 de proiecte de cercetare de pe tot continentul. Echipele de cercetători vor primi în total 429 de milioane de euro. Finanțarea este acordată prin intermediul programului Horizon 2020. Unul dintre obiectivele acestui program este acela de a-i păstra în Europa pe tinerii cercetători care ar putea fi atrași peste Oceanul Atlantic, în centrele științifice din Statele Unite ale Americii.
Ce este loess-ul
Loess-ul este o rocă sedimentară neconsolidată, formată în cuaternară. În general, are culoare galbenă. Loess-ul reprezintă unul dintre cele mai productive substraturi pentru culturile agricole. Loess-ul este format în proporție de 20 – 25 la sută din nisip fin, iar restul din praf.
În România, loess-ul acoperă 17 la sută din suprafața țării. Regiunile cu cele mai mari suprafețe cu loess sunt Câmpia Română, Dobrogea și estul Moldovei. În Europa, grosimea medie a stratului de loess este de 30 – 40 de metri, pe când în Asia grosimea ajunge la 400 de metri.
