Preşedintele american a explicat, în discursul ţinut la academia militară americană West Point, politica externă a SUA în urma conflictelor din Irak şi din Afganistan şi a expus o viziune pentru perioada rămasă a preşedinţiei sale.
Discursul este considerat un răspuns dat criticilor care au atacat politica sa externă şi Obama a subliniat necesitatea unui echilibru între Statele Unite care continuă să fie internaţionaliste şi angajate şi Statele Unite care trebuie să se oprească înainte de a merge prea departe, cum a făcut cu ocupaţia Irakului.
Preşedintele Barack Obama s-a aflat în ultimele luni sub tirul criticilor care consideră că abordarea pasivă a politicii externe de către şeful Casei Albe a permis preşedintelui rus, Vladimir Putin, să-şi „arate muşchii” în Ucraina, a permis continuarea conflictului din Siria şi a permis Chinei să îşi ameninţe vecinii în Marea Chinei de Sud.
La West Point, Obama a expus viziunea unei „noi etape” în relaţiile Americii cu lumea după retragerea din Irak şi din Afganistan, discursul său urmând unui voiaj de 33 de ore spre şi din Afganistan, încheiat cu revenirea sa la Casa Albă, luni. El a folosit această a patra vizită şi prima după realegerea din 2012 pentru a afla părerea generalului Joseph Dunford, comandantul forţelor americane în Afganistan, şi ambasadorului american la Kabul, James Cunningham, pentru ultima analiză de securitate. Obama, decis să nu repete ceea ce consideră ca erorile predecesorului său republican, George W. Bush – implicarea SUA în războaiele din Irak şi din Afganistan –, s-a orientat puternic spre activitatea diplomatică în locul forţei militare.
În cazul Ucrainei, el a ordonat sancţiuni împotriva unor persoane din cercul intim al lui Putin şi a întreprinderilor legate de structura puterii de la Kremlin, dar nu a ameninţat cu forţa militară după anexarea Crimeii de către Moscova.
În discursul de miercuri, Obama a pus accentul asupra statutului Siriei de refugiu pentru terorişti şi a anunţat o mai mare susţinere pentru opoziţie. În privința Siriei, preşedintele american a renunţat la ameninţarea utilizării forţei ca sancţiune pentru folosirea armelor chimice contra civililor sirieni de către guvernul de la Damasc. Dar, deşi a fost semnat un acord cu Rusia privind distrugerea stocurilor de arme chimice ale Siriei, războiul civil sirian face ravagii în continuare şi preşedintele Bashar al-Assad a rămas la putere.
Depăşirea unui deceniu
Marţi, la Casa Albă, Obama a declarat că este timpul „întoarcerii paginii” peste un deceniu în care politica externă a fost axată pe războaiele din Afganistan şi din Irak şi a precizat că are în vedere retragerea ultimelor trupe americane din Afganistan până la finele lui 2016. În virtutea noului calendar anunţat de Obama, cei 32.000 de soldaţi americani aflaţi în prezent în Afganistan vor fi reduşi la 9.800 după acest an. Numărul va fi redus la jumătate până la sfârşitul anului 2015 şi până la finele lui 2016 va rămâne doar o forţă reziduală pentru protejarea ambasadei din Kabul şi pentru a ajuta afganii cu achiziţii militare şi alte probleme de securitate. El a subliniat diminuarea încrederii dintre el şi preşedintele afgan Hamid Karzai, care a refuzat să semneze un acord de securitate pe termen lung cu SUA. Orice desfăşurare americană după 2014 va depinde de afgani, de semnarea acordului, iar cei doi candidaţi la prezidenţiale au promis că vor semna. În timpul vizitei preşedintelui american în Afganistan, Karzai a declinat o invitaţie să viziteze baza Bagram, unde sunt staţionate trupele americane în ţară.
Obama a mai precizat că retragerea trupelor combatante din această ţară va elibera resurse pentru a face faţă unei ameninţări teroriste care se întinde din Orientul Mijlociu până în Africa. În acest context, Obama a detaliat strategia sa în discursul de la West Point.
Anunţul făcut de Obama privind Afganistanul a declanşat o dezbatere mai largă asupra strategiei militare şi a mijlocului mai eficient pentru retragere. Talibanii au reacţionat şi au denunţat prelungirea staționării trupelor americane în Afganistan, considerând că SUA „continuă ocuparea” Afganistanului şi violează „suveranitatea, religia şi drepturile omului” în ţară. Talibanii se pregăteau de o revenire în forţă după retragerea trupelor SUA şi ale NATO, iar prelungirea mandatului le strică planurile.
Vizita în Afganistan şi discursul de la West Point reprezintă debutul unei intense activităţi diplomatice a Casei Albe, care va cuprinde un summit G7 la Bruxelles şi prezenţa lui Obama la cea de-a 70-a aniversare a debarcării din Normandia, la 6 iunie. Prin intermediul acestor evenimente, Obama speră să prezinte o politică externă de încredere.
Anchetă
Casa Albă a declanşat o anchetă privind divulgarea numelui înaltului reprezentant al CIA în Afganistan, care pune în pericol atât viaţa acestuia, cât şi a familei sale. Identitatea agentului a fost dezvăluită când a fost trecut din greşeală pe lista dată ziariştilor în timpul conferinţei de presă a lui Obama la baza Bagram. Funcţionarul în discuţie răspunde de activitatea CIA în Afganistan, inclusiv de colectarea informaţiilor şi programul dronelor de război, în virtutea căruia dronele sunt lansate în atacuri transfrontaliere în Pakistan.
