Azi, după celebrul bacalaureat cu mai puţin de 50 la sută promovaţi, unii dintre comentatori sunt nemulţumiţi că profesorii care i-au picat anul ăsta pe nepregătiţii elevi au făcut-o doar de frică, nu din înaltă conştiinţă cetăţenească. Numai că nici o înaltă conştiinţă nu s-a născut direct, aşa, ca Venus din spuma mării, din precepte şi comandamente.
Înseşi preceptele şi comandamentele nu sunt decât nişte oprelişti puse în faţa viciului, a minciunii, a furtului, a crimei. Numai restricţiile, legile care stabilesc anumite restricţii, pot curăţa societatea. Biblia întemeiază nişte oprelişti de te cutremuri. Vechiul Testament e plin de pilde de inşi care nu l-au respectat pe Cel de Sus şi au păţit-o rău de tot. Aşa că bietele camere de supraveghere sunt nişte mofturi pe lângă ce putea păţi un ins de demult dacă avea curajul să calce poruncile divine. Frica păzeşte totuşi bostănăria. Oare nu s-ar putea curăţa şi clasa politică, tot aşa, punându-le tuturor, prin birouri, acolo unde-şi fac afacerile şi tranzacţiile necurate, nişte camere de supraveghere?
Societatea se curăţă numai şi numai prin constrângere. Dacă o să-i amendezi pe derbedeii care agresează trecătorii, aceştia, dar şi alţii, or să se gândească (admiţând că au cu ce) de două ori înainte de a-şi repeta fapta. Dacă o să-i amendezi sever pe cei care aruncă gunoaie pe stradă, a doua oară n-or s-o mai facă. Cineva îmi spunea, demult, că nu ştiu ce rege al Bavariei şi-a civilizat supuşii umblând pe stradă cu un harapnic şi plesnindu-i de câte ori îi vedea că aruncă gunoaiele pe ceea ce azi se cheamă spaţiu public. Exemplul şoferilor e cel mai bun: ia anunţă-i că în cutare comună pe care o traversează la volan e un radar al poliţiei şi o să vezi cum îşi aduc brusc aminte de viteza legală şi ia lasă-i fără radar să vezi cum zboară ca vântul şi ca gândul peste găinile sătenilor. Asta e bâta. E drept, mai există şi morcovul, adică recompensa.
Profesorii au fost îndemnaţi de preşedintele ţării, acelaşi care îi încuraja şi pe ceilalţi cetăţeni să-şi caute de lucru aiurea, să-şi mai ia un „job” că au timp, acum vreun an sau poate mai puţin. Totuşi ei, ai dracului, au stat în număr mare să corecteze lucrările candidaţilor, fiind plătiţi ca nişte cerşetori pentru asta. Dar poate că dl Funeriu ar putea să-l informeze pe dl preşedinte că îndemnurile sale vor fi dat roade: luându-şi o slujbă în plus, profesorii vor fi favorizat momentul adevărului. O să spuneţi că n-a trecut nici un an de când dl preşedinte făcea gafa respectivă, confundând meseria de profesor cu aceea a unui funcţionar şi, constatând că profesorul nu are atâta de stat la birou, s-a gândit, ca omul chibzuit, că are în schimb timp să mai lucreze şi altceva. Că de pregătitul orelor, de pregătitul pregătitului orelor, dacă pot să spun aşa, nici nu mai putea fi vorba.
N-am înţeles nici protestul unor părinţi care au sărit în sus că urmaşii lor sunt stresaţi de camerele de supraveghere. Poate că şi hoţii şi şoferii sunt stresaţi de poliţişti şi de radare. Să fie ăsta motivul disponibilizărilor anunţate? Şi atunci, supraveghetorii, de la bac şi de oriunde altundeva, ne stresează şi trebuie desfiinţaţi. Aşa, ca să meargă lucrurile strună ca ieri, alaltăieri şi de când ne ştim. Revin, cu întrebarea: pe când camere de supraveghere şi ascultarea telefoanelor la Guvern, Parlament, Cotroceni? Se vor declara stresaţi? Foarte bine; să nu fim numai noi, ceilalţi, stresaţi de prestaţiile lor dezastruoase.
Nicolae Prelipceanu este publicist
