La capitolul recuperari, cinematografia americana si-a trecut recent si pelicula “Kinsey”, biografia antemergatorului revolutiei sexuale a anilor '60, Alfred Charles Kinsey (nascut pe 23 iunie 1894). Lucrarea acestuia, “Sexual Behavior in the Human Male”, aparuta, de fapt, cu mult inainte de anii '60, in 1948, a fost considerata a fi avut un impact asemanator unei bombe atomice, pentru ca era prima data cand era sfasiata panza de false pudori, temeri si prejudecati ce invaluia viata sexuala a americanilor. Cea de-a doua lucrare a lui Kinsey, care se referea la comportamentul sexual al femeii americane, carte aparuta in 1953, n-a mai avut acelasi succes, din contra, ideea ca 50% din femeile intervievate recunosteau relatii sexuale premaritale ori ca 26% admiteau ca avusesera relatii extramaritale deranjand o societate inca neeliberata de racilele epocii victoriene. Rezultatul a fost ca Alfred Kinsey a fost repudiat de societatea americana (aceasta neadmitand sa-i fie murdarite valorile traditionale Ð familia, de exemplu) si, dezolat si neinteles, a murit trei ani mai tarziu, la putin peste 60 de ani.
Filmul lui Bill Condon este o biografie corecta, profesionista in manipularea evenimentelor realitatii, atat de corecta incat si actorii din rolurile principale parca au fost nascuti pentru rolurile respective. Cel mai bun exemplu este Liam Neeson, care are rara capacitate (care e doar in parte opera machiajului) de a semana efectiv cu originalul. Filmul a incheiat editia din acest an a Festivalului de la Berlin, unde era anuntat ca un film ce va face cu siguranta valuri.
Bill Condon admite ca a dorit cu buna stiinta ca filmul sa nu emita nici o judecata de valoare – buna sau rea – despre activitatea lui Kinsey. Regizorul a dorit doar sa arate faptele, asa ca a luat-o cuminte din anul 1900 si s-a dus frumos pana in 1956. A bifat inceputurile – cursurile de la Harvard, de unde Kinsey a iesit biolog specializat in studiul viespilor, apoi profesoratul la Indiana University, primele cursuri despre casatorie (de fapt, despre viata sexuala), apoi alcatuirea echipei de cercetare, pe urma desfasurarea fortelor – realizarea interviurilor care au avut ca rezultat scrierea lucrarii din 1948 etc. Regizorul (care e si scenarist) duce mereu impreuna activitatea lui Kinsey si viata lui personala, insistand ca un psiholog pe problemele lui Kinsey, cu retrogradul sau tata, care nu i-a apreciat niciodata activitatea, dar insistand (cum era si normal) pe celula multifamiliala unde Kinsey si colaboratorii lui, impreuna cu sotiile, au explorat eliberarea sexuala.
Paradoxul face ca, dorind atat de mult sa fie fidel realitatii si in ciuda subiectului sau revolutionar, filmul este teribil de conformist si mult prea cuminte. Poate ca eliberarea sexuala s-a fumat de mult. Sau poate ca nu.
“Kinsey” – scenariul si regia: Bill Condon, cu: Liam Neeson, Laura Linney, John Lithgow, Peter Sarsgaard, Chris O'Donnell, Timothy Hutton, Oliver Platt. Distribuit de New Films International.
