Cel mai cunoscut cântăreţ din frunză din România este artistul clujeanul Nucu Pandrea. El a învăţat meşteşugul de la bunicul său, care era preot greco-catolic în cartierul Mănăştur. Din copilărie şi până acum, Nucu Pandrea a reuşit să îşi perfecţioneze tehnice de cântat în aşa fel încât reuşeşte să interpreteze chiar opere clasice, cum ar fi serenadele de Schubert. Însă celebritatea i-a fost adusă de concertele de jazz, susţinute împreună cu formaţia Nightloosers.
Frunza, ca instrument muzical
Cu ajutorul unei banale frunze ruptă de pe o ramură, cântăreţul Nucu Pandrea reuşeşte să atingă un nivel al interpretării care îl situează în rândul virtuozilor. El transformă frunza într-un instrument potrivit pentru melodiile populare, pentru jazz sau pentru romanţe. Însă, mai presus de toate, interpretul spune că acest mod de a cânta îl leagă de natură. „La frunză cântă vântul. La frunză cântă natura. Frunza înseamnă viaţa. M-am născut undeva şi am crescut între nişte oameni care ştiau ce înseamnă natura, ce înseamnă viaţa, ce înseamnă puterea vieţii”, se defineşte Nucu Pandrea.
Dincolo de exemplul bunicului său de la care a învăţat să cânte, Nucu Pandrea a fost fascinat şi de faptul că artistul pe care îl admiră cel mai mult, Constantin Brâncuşi, era cântăreţ din frunză. De altfel, există o asemănare fizică între Nucu Pandrea şi Constantin Brâncuşi, iar din acest motiv, cântăreţul a fost cooptat în echipa condusă de poetul Horea Muntenuş care a realizat un documentar cinematografic despre marele sculptor român. Nucu Pandrea a jucat chiar rolul lui Constantin Brâncuşi. „Maestrul Nucu Pandrea este perfect pentru rolul lui Constantin Brâncuşi. Pe lângă faptul că este un admirator al marelui sculptor, el a trăit cu intensitate rolul din acest eseu cinematografic”, spunea Horea Muntenuş, într-una dintre prezentările filmului pe care l-a realizat. Constantin Brâncuşi a venit pe lume în data de 19 februarie 1876, în Hobiţa, iar valoarea sa este unanim recunoscută.
Interes la nivel internaţional
Eseul cinemografic în care Nucu Pandrea joacă rolul lui Constantin Brâncuşi a fost realizat cu mijloace materiale extrem de modeste. Concepţia artistică este, însă, una deosebită, faptul pentru care pelicula poetului Horea Muntenuş a stârnit interes şi apreciere la nivel european. „Constantin Brâncuşi este un miceliu din care trăiesc, la care sunt cuplat, la urma urmei. Şi datorită lui Horea Muntenuş am ajuns să umblu pe acele cărări pe care a umblat şi marele sculptor, să văd… Să palpez!”, descrie Nucu Pandrea trăirea pe care a încercat-o cu ocazia realizării filmului. Filmul regizat şi produs de Horea Muntenuş şi în care Nucu Pandrea joacă rolul principal este proiectat întotdeauna gratuit, din cauza unei aberaţii juridice. Moştenitorii legali ai lui Constantin Brâncuşi deţin dreptul de proprietate intelectuală asupra imaginii operelor create de marele sculptor şi care sunt expuse în Târgu-Jiu: Coloana infinitului, Poarta sărutului şi Masa tăcerii. Tocmai de aceea, cei doi artişti clujeni au participat benevol la acest proiect. Ei nu au avut de câştigat nimic material, însă au ţinut să realizeze eseul cinematografic din dragoste pentru artă.
Lituanienii şi românii, buni cântăreţi din frunză
Visul lui Nucu Pandrea este să creeze o şcoală de cântăreţi din frunză. El a primit oferta să o înfiinţeze la Paris, însă a refuzat. În opinia artistului clujean, doar două popoare ştiu cu adevărat să cânte din frunză: românii şi lituanienii, de aceea nu a vrut să se stabilească în Franţa. „Românii sunt, însă, mai buni”, spune Nucu Pandrea.
