De circa 20 de ani, românilor li se prezintă o poveste frumoasă: vechiul Drum al Mătăsii va fi reeditat și țara noastră va fi un punct important pe acest traseu, cu toate beneficiile care decurg de aici, financiare și chiar culturale.
Recent, reprezentanții ambasadelor din Georgia, Azerbaidjan, Kazakhstan, Turkmenistan, China, alături de oficiali din Ministerul Transporturilor, Ministerul Afacerilor Externe din România, dar și ai unor organizații de transport s-au așezat la aceeași masă pusă la dispoziție de Administrația Porturilor Maritime Constanța. Evenimentul și-a propus ”să evidențieze rolul Portului Constanța pe Drumul Mătăsii, în cadrul proiectelor de transport intermodal, potențialul său de atragere a fluxurilor de mărfuri și avantajele acestei rute de transport”.
Se semnează protocoale
În tot acest amar de vreme, proiectul bate pasul pe loc. Toate inițiativele de până acum nu au adus rezultate concrete, iar prin aceasta ne referim la atingerea celor două obiective: creștere economică și schimburi culturale. Există inițiative punctuale, cum ar fi semnarea unor parteneriate. „Portul Constanța a făcut deja pași importanți pentru a îmbunătăți cooperarea pe această rută de transport, a Drumului Mătăsii, prin semnarea unor protocoale de colaborare cu portul Qingdao din China, porturile Batumi și Poti din Georgia, portul Aktau din Kazakhstan și cu Serviciul de Stat pentru Transport Naval din Turkmenistan“, a declarat Dan Nicolae Tivilichi, director general APMC. S-a semnat și un protocol cu CFR, ”menit să consolideze legăturile intermodale la nivel național și internațional”.
Tivilichi spune că ”o altă direcție de acțiune va fi identificarea posibilităților de atragere a noilor fluxuri de marfă care ar putea fi operate pe ruta Europa-Marea Caspică-Asia Centrală, cu implicarea și sprijinul reprezentanților celor două companii în țările care definesc hinterlandul portului Constanța”.
Infrastructura, principala problemă
Marfa care intră sau -pleacă din port trebuie transportată pe șosea, pe Dunărea sau cu trenul. De aici încep problemele. România nu are o rețea de autostrăzi, trenurile au o viteză de melc, în comparație cu ce se întâmplă în lumea civilizată, iar Dunărea nu este navigabilă tot timpul anului. Viorel Panait, președintele Asociației Patronale Operatorul Portuar, care reunește cele mai mari firme din portul Constanța, afirmă că operatorii și administrația portuară sunt interesați de acest drum. „Transportul este o activitate în slujba comerțului, iar noi, firmele din portul Constanța, trăim într-o realitate la care trebuie să ne adaptăm. Mediul de afaceri din port, împreună cu Administrația Portului Constanța, ne exprimăm interesul pentru dezvoltarea cooperării pe coridorul Drumului Mătăsii pentru a atrage fluxuri noi de mărfuri. Indiferent de forma lor, vrac solid, vrac lichid, containere, operatorii din port au abilitatea de a dezvolta facilitățile care să facă posibil acest lucru”, a menţionat acesta.
Viorel Panait pune însă punctul pe i: „Pentru un Drum al Mătăsii ne lipsește o Dunăre navigabilă, calea ferată care să genereze viteze mai mari de transport și autostrăzile care, din păcate, se opresc undeva în mijlocul României”. Din păcate (sau din fericire), pentru ca Dunărea să fie navigabilă tot timpul costurile sunt mici. Echivalentul construirii unui kilometru de autostradă. Există și fonduri europene în acest sens.“ Și pentru fluxurile actuale de mărfuri avem nevoie de o Dunăre navigabilă, și anume avem nevoie să scăpăm de imprevizibilitatea navigației pe Dunăre: scăderea nivelului apelor, nevoia de dragare, convingerea bulgarilor că trebuie să își respecte obligațiile din convenția de la Bratislava cu privire la menținerea adâncimii apei. Știu că în ultima perioadă s-au făcut eforturi mari în acest sens”, a declarat președintele Asociației Patronale Operatorul Portuar.
„Nu sunt destule proiecte concrete“
Apti Metin, care a fondat o organizație neguvernamentală ONG în 2012, numită ”Asociația Drumul Mătăsii”, recunoaște că nu sunt proiecte destule care să concretizeze acest concept despre care spune că este pe cât de larg răspândit, pe atât de diferit înțeles. ”Este amplu discutat de către politicieni, dar nu sunt destule proiecte care să îl concretizeze. În acest -cadru, venim cu o propunere clară pentru partenerii de pe vechiul și noul Drum al Mătăsii să ia în considerare facilitățile pe care portul Constanța și Dunărea le au pentru dezvoltarea țărilor noastre“, afirmă acesta. Singurul lucru cert din acest proiect este că vor mai avea loc noi discuții. În octombrie 2017, Administrația Porturilor Maritime Constanța, Asociația Patronală Operatorul Portuar și Asociația Drumul Mătăsii vor organiza o nouă întâlnire la Constanța.
ISTORIC. 2.500 de ani
Drumul Mătăsii este denumirea generică a mai multor rute care legau două continente, Asia de Europa, China de lumea occidentală și chiar de Constantinopol. Între 500 î.Hr. și 1000 d.Hr. Au reprezentant puntea dintre aceste spații. Cum mătasea era un obiect de lux în acele vremuri, comparabil cu aurul de azi, a preluat această denumire. În 1993, Uniunea Europeană a lansat proiectul TRACECA, ce prevedea crearea unei axe est-vest, care traversează și Marea Neagră. Inițial ocolită, România este inclusă în proiect. În 1997, președintele Emil Constantinescu are discuții despre noul Drum al Mătăsii cu Eduard Shevardnadze, fost ministru de Externe al Uniunii Sovietice, apoi președintele Georgiei. Proiectul este susținut și de Heydar Aliev, fost lider KGB pe vrea URSS, apoi președinte al Azerbaidjanului.
