Berlinul devine capitala de facto a UE întrucât, chiar dacă sediul principalelor instituţii se află încă la Bruxelles, deciziile-cheie sunt luate tot mai mult la Berlin, scrie editorialistul Financial Times (FT), Gideon Rachman.
„Berlinul nu dă senzaţia unui oraş imperial. Noile clădiri guvernamentale au fost proiectate cu multă sticlă şi lumină naturală, pentru a pune accentul pe transparenţă şi democraţie. Ministerul de Finanţe se află totuşi în fostul sediu al Luftwaffe, dar cea mai mare parte a arhitecturii grandioase – Bulevardul Unter den Linden şi Poarta Brandenburg – reprezintă o moştenire a regilor prusaci. Berlinul modern prezintă o faţă mai prietenoasă şi a devenit un magnet pentru turişti şi adolescenţi”, afirmă Rachman. Totuşi, în timp ce capitala Germaniei a evitat deliberat expresii ale puterii imperiale, realitatea este că Berlinul este tot mai mult capitala de facto a UE, consideră editorialistul şef pentru afaceri externe al FT, preluat de Mediafax.
Decizia finală privind o ieşire a Greciei din zona euro aparţine Germaniei. Dezbaterea esenţială privind susţinerea cu ajutoare financiare a ţărilor din sudul Europei va avea loc în Bundestag, şi nu în Parlamentul European. Cele mai importante consultări ale FMI în privinţa zonei euro sunt cele cu Germania şi Banca Centrală Europeană (cu sediul la Frankfurt), şi nu cele cu Comisia Europeană, comentează acesta.
Transferul puterii de la Bruxelles la Berlin a fost accelerat de criza zonei euro. Cancelarul german, Angela Merkel, trebuie să meargă încă la Bruxelles şi să încheie înţelegeri cu ţările partenere, însă criza înseamnă că Merkel este acum incontestabil cel mai important dintre liderii europeni. La un moment dat, mai scrie Financial Times, un important oficial european a spus: „Franţa are nevoie de Germania să ascundă cât de slabă este. Germania are nevoie de Franţa pentru a ascunde cât de puternică este”.
Acum s-a renunţat chiar şi la aparenţe. Nu a mai avut loc o întâlnire franco-germană înaintea summit-ului UE de săptămâna trecută. În schimb, preşedintele Franţei, François Hollande, a dat un interviu presei europene în care a încercat să preseze Germania să cedeze teren în privinţa introducerii de obligaţiuni comune şi creării unei uniuni bancare. La summit a devenit însă clar că germanii nu se vor grăbi, conchide, printre altele, editorialistul FT.
