» Anuala de Arhitectura Bucuresti, aflata in desfasurare in aceasta saptamana, este o buna ocazie pentru a lua pulsul arhitecturii contemporane autohtone.
» Din cele 51 de proiecte care concureaza anul acesta in cadrul sectiunii de arhitectura a Anualei, numai 3-4 sunt proiecte publice; majoritatea sunt cladiri de birouri, magazine de mari dimensiuni, ansambluri sau cladiri rezidentiale, vile si locuinte unifamiliale.
» Desi proiectele demonstreaza preocuparea pentru innoirea discursului arhitectural si orientarea catre standardele din arhitectura contemporana internationala, majoritatea cladirilor sunt lipsite de concepte originale si doar mimeaza inovatia tehnologica sau artistica.
Desi, fata de anul trecut, exista mai multe proiecte inscrise in concurs si mai multa diversitate, nivelul general al arhitecturii autohtone nu a crescut cu mult. Poate cel mai potrivit exemplu pentru a ilustra lipsa de imaginatie a noii arhitecturii este ansamblul de cladiri de birouri Victoria Park, aflat intr-o zona de mare vizibilitate, la iesirea din Bucuresti, pe soseaua Bucuresti-Ploiesti. Desi este vorba despre cladiri de birouri de clasa A, ansamblul se prezinta ca o serie de patru volume paralelipipedice aliniate si comunicand intre ele. Indiferent de amenajarile interioare si peisagistice din jurul cladirii, de dotari si de functionalitatea spatiului, o astfel de constructie nu reprezinta o inovatie arhitecturala. Din pacate, majoritatea cladirilor comerciale prezente in concurs sunt cam la acelasi nivel: banale "cutii de chibrituri" in stil nou, din sticla si metal. Imobilul de birouri din strada Bihari nr. 24 este tot un paralelipiped, de data aceasta marginit de un "chenar" mai inchis la culoare, care il face sa arate ca un acvariu. Doar un pas mai departe merg cladirile care sunt realizate, de asemenea, dintr-unul sau mai multe volume dreptunghiulare, dar "sparte" in aparenta in geometrii secundare, decorate cu panouri, grilaje si pete de culoare al caror rol este de a intrerupe monotonia ansamblului. Este, de exemplu, cazul hotelului Ramada din Sibiu sau al sediului de birouri al firmei Rokura. Cateva cladiri din concurs fac un pas catre complexitate si inovatie, alaturand paralelipipedului formele cilindrice, arcuite sau ascutite. Imobilul de birouri de pe strada Ion Ionescu de la Brad nr. 58 este o cladire interesanta, care iese in evidenta printr-un volum cilindric de cateva niveluri, transparent si spiralat la interior printr-o scara; fatadele volumelor paralelipipedice care incadreaza "turnul" au cel putin meritul de a fi inclinate. Imobilul de birouri de pe strada Duzilor nr. 2, proiectat de studioul Criba Design, este alcatuit din mai multe volume intrepatrunse, de forme diferite: un semicilindru de piatra strapuns de muchia ascutita a unei prisme metalice, avand in varf un cilindru mai mic, de sticla. Firma Westfourth Arhitecture, care a realizat mai multe din cladirile moderne de mari dimensiuni din Bucuresti, este prezenta in concurs cu trei proiecte. cladirea de birouri Premium Red din strada dr. Iacob Felix este cat se poate de banala, apeland la cateva trucuri simple pentru a parea mai putin plata. Pentru celelalte, proiectantii au cautat solutii ceva mai indaznete, fara a merge prea departe: cladirea de birouri din strada Dimitrie Pompei are o fatada curbata si un colt agresiv, amintind de zgarie-norii ca niste cioburi de sticla din orasele occidentale, iar cladirea de apartamente de pe Aleea Alexandru, cu toate ca este un paralelipiped alb simplu, este "decorata" cu multe ferestre diferite, dispuse neregulat.
Vilele particulare, mai inspirate decat blocurile de birouri
Vilele particulare inscrise in concurs sunt ceva mai prezentabile per ansamblu si par sa fie proiectate astfel incat sa se potriveasca bine in peisaj. Cele mai multe sunt inspirate de vilele moderniste care au dominat arhitectura secolului trecut si de tendinta minimalista a inceputului de mileniu. Casa Mircea D, realizata de arhitect Margarita Ciungan, Casa Chindea, proiectata de Bruno Andresoiu, locuinta unifamiliala de pe strada Marin Dracea, proiectata de Radu Teaca, sunt cateva dintre constructiile de mici dimensiuni care au personalitate, fara a fi insa memorabile. Cele doua cladiri publice construite in Romania prezente in concurs sunt bazinul de inot al Universitatii Politehnice Timisoara, o constructie a carei valoare nu ii depaseste functionalitatea, si cladirea Tribunalului Vaslui. Surprinzator, aceasta din urma este una dintre putinele cladiri din concurs care nu arata banal; la exterior este o aglomerare de forme metalice cu aer aparent industrial, intr-un stil poate prea incarcat si nu foarte adecvat destinatiei cladirii.
Corabia TVR
Mai originale decat multe din cladirile prezente in competitia de arhitectura sunt cateva din constructiile din sectiunea Proiecte nerealizate, demonstrand ca preferintele si puterea financiara a beneficiarilor nu sunt inca pe masura viziunii proiectantilor. Propunerile pentru Statia Polara Nationala ale arhitectei Raluca Buzdugan atrag atentia: o constructie orizontala de forma unui cristal translucid, o sfera strapunsa de piramide ascutite sau sectionata de fante. si cladirile de birouri arata mult mai bine pe hartie. Cea proiectata de Bruno Andresoiu experimenteaza cu forme neregulate, iar propunerea de bloc turn pentru TVR, desi este un volum regulat, are un element definitoriu care ii da personalitate – o fatada in forma de pana sau panza de corabie. Un proiect de dimensiuni mici, sediul administrativ al Directiei Silvice Bacau, realizat de arhitecta Carmen Tanase, se numara printre ideile cele mai interesante: o semiluna alba, care se integreaza organic in peisaj prin intermediul unor ziduri si alei de forma circulara. Salonul de infrumusetare proiectat de arhitectul Constantin Neagu este un exemplu fericit al modului in care o cladire noua poate arata modern fara a contrasta cu imobilele vechi din jur.
Ce lipseste?
Lipsesc cladirile-concept, cele care fac la ora actuala standardul in arhitectura – si, in consecinta, lipseste stilul. Indiferent ca este vorba despre blocuri turn care se infasoara in jurul axei ca un tirbuson, de turnuri indoite, de forme abstracte sau organice, simple sau complexe, iluzii perceptuale, de cladiri ecologice ascunse in peisaj, arhitectura contemporana internationala cauta in permanenta inovatia si impactul estetic. Boomul imobiliar, criza urbanistica in care se afla Bucurestiul si revitalizarea interesului pentru cultura arata importanta decisiva a arhitecturii, deopotriva ca forma de arta si ca indicator de civilizatie si dezvoltare. Sloganul sub care se desfasoara in acest an Anuala de Arhitectura, "Arhitectura conteaza", incearca sa impuna acest lucru in constiinta publica; atentia acordata evenimentului se poate traduce in viitor in arhitectura romaneasca de buna calitate. Din pacate, stadiul in care se afla inca arhitectura autohtona indreptateste unele din criticile si temerile publicului larg – cladirile moderne construite in Bucuresti sunt reci si lipsite de personalitate, noi "cutii de chibrituri". Cu toate acestea, arhitectura prezentului este rezultatul intalnirii dintre cererea dezvoltatorilor imobiliari si profesionalismul proiectantilor, pe o piata libera. Este, asadar, spre deosebire de cea totalitara, o arhitectura legitima, cea pe care societatea romaneasca si-o permite in acest moment.
CONCURS
» Gala de premiere
Gala de Decernare a Premiilor Anualei de Arhitectura Bucuresti va avea loc joi, 12 iunie, la ora 19.00, la Fratelli Lounge. Concursul din cadrul Anualei cuprinde sectiunile arhitectura, amenajari si design interior, restaurare si reabilitare, studii si proiecte (nerealizate), proiecte de diploma, carte de arhitectura si fotografie de arhitectura. Din juriul sectiunii de arhitectura anul acesta fac parte:
» Arh. Pero Puljiz (Olanda) – presedinte
» Arh. Angelo Roventa (Austria)
» Arh. Claudiu Panaitescu (Luxemburg)
» Arh. Marius Miclaus (Timisoara, Romania)
» Arh. Johannes Bertlef (Brasov, Romania)