Extinderea Uniunii Europene este una dintre „victimele” referendumurilor din Franta si Olanda, comenta ieri cotidianul britanic „The Guardian”, remarcand faptul ca discutarea acestei teme nici nu mai figureaza pe agenda summitului european care incepe astazi la Bruxelles, desi aparea intr-o prima varianta a programului. „Intrucat ocolirea acestui subiect cu totul ar fi vazuta ca un semnal negativ de viitoarele state membre si de pietele financiare, ministrii (de Externe ai UE) au decis ca in declaratia comuna (care ar trebui sa fie adoptata la summit) trebuie inclusa o clauza generica referitoare la extindere”, sublinia si „Southeast European Times”. Unica mentiune din proiectul de declaratie finala suna astfel: „Consiliul European reaminteste concluziile din 16-17 decembrie asupra extinderii si atrage atentia asupra necesitatii implementarii acestora in totalitate”.
O avalansa de semnale amestecate au pornit spre Romania, Bulgaria si celelalte tari candidate de la Bruxelles si din alte capitale europene, mesaje contradictorii venind de multe ori de la inalti reprezentanti ai acelorasi institutii europene. Astfel, in timp ce comisarul european pentru relatii externe, Benita Ferrero-Waldner, a dat asigurari ca procesul extinderii va fi incetinit, pentru ca europenii „au nevoie de timp ca sa respire”, vicepresedintele Comisiei Europene si fostul comisar european pentru extindere, Gunter Verheugen, se intreba „cu ce au gresit romanii si bulgarii” in cele cateva saptamani care s-au scurs de la semnarea Tratatului de Aderare a celor doua state. „Batalia pentru extindere” se duce si la nivel national, un exemplu fiind Germania, in care actuala opozitie conservatoare (care are mari sanse sa vina la putere in toamna) sustine amanarea ratificarii Tratatului de Aderare a Romaniei si Bulgariei si o incetinire a ritmului extinderii, in timp ce cancelarul Gerhard Schroder, citat ieri de „Spiegel”, a pledat pentru respectarea angajamentelor europene ale Germaniei. „In vremuri de criza este necesara in primul rand mentinerea pozitiei adoptate”, a subliniat el, adaugand ca „Romania, Bulgaria si statele din Balcani apartin si ele Europei” si invocand riscul destabilizarii regiunii in cazul in care promisiunea stabilitatii oferite de apartenenta la Uniunea Europeana este amanata. „Actiunile beligerante, razboaiele sau razboaiele civile sunt, fara doar si poate, mai costisitoare din toate punctele de vedere”, a argumentat Schroder.
Statele europene influente par insa mult mai preocupate de propriile „razboaie”: cel pentru bugetul european si cel pentru mentinerea sau crearea unor mecanisme care sa le permita sa fie „vioara intai”, daca se poate fara raspunderi si cheltuieli prea mari! Pe altarul acestor cauze merita sa fie sacrificate obiective pe termen lung si prea putin concrete, cum ar fi ideea extinderii unui spatiu de democratie si stabilitate!
