Prezent în 200 de țări și teritorii, cel mai mare business global de transfer de bani a început să mai piardă teren în fața unor sisteme alternative care exploatează mai bine inovațiile tehnologice. Cel mai important segment de clienți sunt dezrădăcinații – imigranții, refugiații, expatriații, cei care formează „poporul“ Western Union. Iar compania a devenit „țara“ lor.
La începutul verii 2014, șefii birourilor Western Union din întreaga lume au sesizat ceva ciudat. Cea mai mare companie globală de transfer de bani, Western Union, procesează 31 de tranzacții pe secundă, iar banii se mișcă după niște șabloane regionale și sezoniere. Când apar anomalii în aceste șabloane, un observator avizat le poate identifica în timp real. De pildă, fluctuațiile de creștere economică se reflectă în volumul transferurilor, la fel cum dezastrele naturale generează, și ele, oscilații bruște la nivelul lichidităților.
În acea vară, a fost observat un volum mai mare de bani trimiși din Canada, Europa de Nord și SUA către Grecia, Iordania și Turcia. „Știm numele fiecărui expeditor și al fiecărui beneficiar“, spune Hikmet Ersek, CEO și președinte al companiei. „Veți da peste nume precum Ismael, Muhammed sau Mehmet.“