37.1 C
București
sâmbătă, 20 iulie 2024
AcasăSpecialNesiguranța alungă potențialii investitori străini din România

Nesiguranța alungă potențialii investitori străini din România

Cu ochii după posibile investiții de peste hotare, am uitat să utilizăm fondurile europene pentru a dezvolta infrastructura. Acestea ar fi stimulat creșterea economică și ar fi creat locuri de muncă.

Investițiile străine directe au scăzut anul trecut cu 10,6% faţă de 2013, la circa 2,43 miliarde euro, de la un vârf de 2,71 miliarde euro atins în 2013 după declanşarea crizei economice, conform datelor Băncii Naţionale a României. În 2013, investițiile străine directe au crescut cu 26,8% comparativ cu anul anterior, la 2,713 miliarde euro, atingând vârful ultimilor patru ani, după ce în 2012 s-a consemnat prima apreciere de la începutul crizei. Cel mai ridicat nivel al investițiilor străine directe s-a înregistrat în anul 2008, 9,496 miliarde de euro.

“Scăderea investițiilor străine în România este, în mod clar, un semn al scăderii investițiilor la nivel european. Este un simptom de nesiguranță, de creștere anemică a economiei europene. De asemenea, nu trebuie să uităm că 70% din exporturile românești ajung în spațiul comunitar și că UE a fost afectată de sancțiunile împotriva Rusiei”, susține Cristian Pârvan, secretarul general al Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).

Conform unui recent raport al Eurostat, la sfârșitul anului 2013, UE avea investiții în întreaga lume în valoare de 4.900 miliarde de euro, în vreme ce valoarea investițiilor străine în UE se ridica la 3.778 miliarde de euro, ceea ce înseamnă că UE este un investitor net. Astfel, 47% din investițiile străine în spațiul comunitar provin din SUA, 20% din alte state europene, non UE (din care Elveția 11%, Norvegia 2%, Rusia 1%), iar 17% din America Centrală. În ceea ce privește investițiile comunitare în exterior, 39% au fost direcționate către SUA, 23% în alte țări europene, iar 14% în Asia. Paradoxal, investițiile chinezești nu depășesc 1% din totalul investițiilor străine în UE, în schimb investițiile comunitare în China ating 3% din volumul total.

Fuziuni și achiziții, dar nu și noi investiții

Secretarul general al AOAR spune că fiecare stat încearcă să își susțină propria economie și să creeze locuri de muncă.

“De exemplu, Renault creea­ză 1.000 de locuri de muncă, dar în Franța, deoarece țările încearcă să-și sprijine propriile economii.  Profitul care s-a făcut în România se returnează la companiile mamă care au politici diverse, ceea ce înseamnă că banii respectivi nu se reîntorc neapărat în investiții. Este o perioadă în care se merge mai mult pe fuziuni și achiziții. Se fac reorganizări și regrupări de forțe în cadrul sectoarelor, dar nu se mai fac noi investiții”, arată Pârvan.

Acesta afirmă că ar trebui să ne îngrijoreze faptul că, deși am avut la dispoziție fondurile europene, nu am făcut investiții în sistemul de apă și canalizare sau în rețeaua de drumuri.

“Datele INS arată o scădere cu circa 20% a investițiilor în sectorul construcțiilor, deși am avut și bani europeni de cheltuit, dar și bani publici, dovadă că bugetul s-a închis cu un deficit mult mai mic decât ne așteptam. Problema este că nu avem beneficiari autentici la nivelul autorităților publice locale. Dacă sectorul construcțiilor beneficia de investiții, creșterea economică putea fi mai mare. Pe de altă parte, aveam și infrastructură, iar oamenii aveau un loc de muncă și consumul ar fi crescut”, subliniază Cristian Pârvan.

Cum se atrag investitorii în Alba

Autoritățile din Alba Iulia au adoptat o serie de măsuri pentru a încuraja potențialii investitori să își deschidă puncte de lucru aici. Printre acestea, cele mai importante sunt oferirea de terenuri gratuite pentru investiții mai mari de 1,5 milioane de euro și posibilitatea de achiziție a terenului în discuție dacă investițiile depășesc 5 milioane de euro, în condițiile legii și beneficiind de acordurile instituționale în vigoare.

Terenul gratuit se poate acorda unei firmei care investește cel puțin 5 milioane euro în active corporale fixe, acesta va putea fi vândut direct firmei, dar nu mai devreme de finalizarea investiției, la prețul pieței imobiliare, stabilit printr-o evaluare independentă. Investitorii care doresc să beneficieze de terenuri gratuite trebuie să prezinte o serie de informații legate de activitatea firmei, numărul de locuri de muncă care vor fi create și prezentarea viitoarei investiții.

„Dacă până acum ne-am concentrat mai mult pe partea de infrastructură, renovări și pe imaginea de ansamblu a orașului, a venit momentul să ne concentrăm eforturile în direcția atragerii investitorilor privați, care să aducă locuri de muncă noi pentru albaiulieni, venituri la ­bugetul de stat, renume pentru oraș“, a declarat Mircea Hava, primarul ­municipiului Alba Iulia.

Printre companiile cu capital străin ce și-au stabilit sediul și au dezvoltat afaceri profitabile în județul Alba se regăsesc: Kronospan, Bosch, Daimler, SEWS-R, Savinidue, Vest Industrial Products, Ener Rom etc.     

Cele mai citite
Ultima oră
Pe aceeași temă