Romania are un important patrimoniu cultural, care incepe sa fie recunoscut international, un exemplu fiind recenta inscriere pe lista UNESCO a jocului Calusarilor. S-a spus, de 16 ani incoace, ca tara noastra putea adera de mult la UE din punct de vedere cultural. Cu fondurile pentru restaurarea monumentelor istorice si pentru functionarea deplina a muzeelor nu stam prea bine. Dar, pentru proiectele ce merita atentie, Uniunea Europeana este oricand gata sa ne ajute. Despre aderarea si integrarea in UE am stat de vorba cu patru directori de muzee.
Ioana Popescu, director de cercetare la Muzeul Taranului Roman:
„Proiectele muzeului nu se schimba foarte mult dupa aderare. Ele mergeau deja catre Europa, deci mare lucru nu se schimba acum. Anul trecut am castigat un proiect, care este in derulare, finantat de UE, pentru organizarea unui muzeu al boierului, la Heresti. Ideea a pornit de la faptul ca, pentru Romania, istoria boierimii nu e cunoscuta sau e cunoscuta prost. A fost falsificata in cei 50 de ani de comunism. Dar mai interesant ni s-a parut, pentru Europa, un muzeu al boierului roman, pentru ce se petrece in Romania in relatie cu boierimea. E o mare diferenta fata de ce s-a petrecut in Europa. O prezentare corecta ar putea sa ne arate in ochii Europei altfel decat putem fi perceputi. In Europa Occidentala nobilimea a fost permanent o clasa conducatoare retrograda, cu care s-a luptat in virtutea unui progres. In Romania, boierimea a fost clasa revolutionara, care s-a innoit cultural, care a adus modernitatea din Occident in tara. Sponsorizari nu avem, proiecte internationale – da, si proiecte finantate din bani europeni. Si acestea sunt de revitalizare a comunitatilor satesti. MTR este foarte bine plasat in acest sens.
Directia spre care se orienteaza MTR astazi este, pe de o parte, „taranul recent”, deci e o cercetare cu ce se intampla cu satul romanesc si cu cultura acestui sat astazi, lucruri pe care muzeele etnografice nu le fac inca. Ele continua sa se aseze pe traditie si pe studierea vechilor traditii. Apoi urmarim revitalizarea comunitatilor satesti, prin cultura, prin turism agrocultural, prin mentinerea sau revitalizarea unor obiective culturale din satul respectiv s.a.m.d. MTR e singurul muzeu romanesc premiat la nivel european. In sensul acesta noi am aderat cu mult inainte de 2007″.
Razvan Ciuca, directorul Muzeului National al Agriculturii:
„Cum trecem in UE cultura? Va fi cu mult mai simplu decat cu agricultura. UE nu ne omoara identitatea. Ne obliga sa fim mai vrednici, mai grijulii si mai rabdatori. Si-au pierdut olandezii, spaniolii sau englezii identitatea? Si-au acordat vocile din respect pentru ei insisi, pentru valorile mostenite, in concertul european. Dispunem de un nou mecanism de finantare lansat de Comisia Europeana: „Cultura 2000”. Noi trebuie sa pricepem si sa lucram pentru principii: competitie, parteneriat, cofinantare. Termenul limita pentru depunerea aplicatiilor este 28 februarie 2007. S-ar putea spune: „prea scurt”. Ca in orice competitie, vor beneficia cei mai buni. Administratia Fondului Cultural Natinoanal (AFCN), trebuie incurajata si redimensionata: prin personal, fonduri, tinte. Ma tem pentru ce se va intampla cu patrimoniul virtual muzeal. Ma gandesc, in primul rand, la patrimoniul tehnic. Criteriile de export definitiv vor disparea sau vor fi ajustate „european”? Beneficiarii vor fi, ca si pana acum, europenii cu bani. Pentru multa vreme muzeele romanesti vor fi tot sarace. De 16 ani, Muzeul National al Agriculturii, „O camara in casa painii”, dar si un spatiu de reprezentare multietnic, sufera. Au fost duse atatea tractoare de epoca afara, ca se poate ara Europa cu ele. Sugerez Ministerului Culturii si Cultelor crearea unui Program de achizitii muzeale in regim de urgenta, in genul Programului „Patrimoniu in pericol”.”
Alexandru Dan Condeescu, directorul Muzeului Literaturii Romane:
„Noi am fost cu un pas inainte de aderare. Am avut acel proiect de muzeu virtual, impreuna cu partenerii, singurul proiect de acest fel aprobat de Comisia Europeana. E adevarat ca ne-au trimis banii dupa doi ani! Am mai castigat un proiect, tot de acest gen. E vorba de vestigiile culturale ale oraselor, literar-culturale in primul rand, tot cu bani de la Comunitatea Europeana si cu participarea noastra, modesta de altfel. Pe de alta parte, am obtinut fonduri de la Primaria Municipiului Bucuresti, de care apartinem, pentru modernizarea, chiar schimbarea vechii expozitii permanente, care nu mai corespundea, evident, nici cu normele europene, dar nici cu ale noastre. Anul acesta Muzeul Literaturii Romane, din Bucuresti, implineste 50 de ani de existenta si vrem s-o vedem gata in primavara. Din toate punctele de vedere, muzeul nostru este perfect incadrat in institutiile culturale europene.”
Radu Coroama, director adjunct al Muzeului National de Istorie a Romaniei:
„Alaturi de cateva muzee de arheologie din Roma, care au un proiect cu Imperiul Roman, vom participa si noi, anul acesta, la Bruxelles, cu piese din timpul stapanirii romane asupra Daciei. Tot in acest an, fiindca se implinesc 80 de ani de la moartea regelui Ferdinand, vom organiza impreuna cu Muzeul Cotroceni, in sediul sau, o expozitie, cu multe piese de la regina Maria si regele Ferdinand, ce se gasesc intr-un muzeu din SUA. E un fel de colaborare transatlantica. Ne-au invitat tot acum si slovacii, ca sa participam la un proiect comun de istorie, proiect muzeal, de fapt, de istorie a epocii comuniste. Avem un proiect si cu elvetienii, proiect care doreste sa prezinte publicului vest-european, in special Elvetiei, apoi altor tari, cateva din capodoperele artei preistorice, mai precis neolitice, din spatiul nord-dunarean.”
