Turiştii care ajung în nordul Dobrogei pot escalada Munţii Măcin, cei mai vechi munţi din ţara noastră. În acest parc natural au fost autorizate şase trasee turistice. Cei care nu vor să urce pe munte pot alege o plimbare cu barca în Deltă.
Munţii Măcin, cu peisaje fascinante, au început să fie valorificaţi, în ultimii ani, şi din punct de vedere turistic. Procesul a început după ce s-a înfiinţat Parcul Naţional Munţii Măcin. „Zona cea mai înaltă a acestei formaţiuni muntoase formate în urmă cu 300 – 400 milioane de ani, cuprinzând culmile cunoscute sub numele de Culmea Măcinului şi Culmea Pricopanului şi terenurile limitrofe acestora, care ating înălţimi cuprinse între 7 şi 467 metri, a fost inclusă în Parcul Naţional Muntii Măcin. Obiectivul principal al administraţiei este să păstreze numeroasele specii de faună şi floră foarte rare, dar şi să valorifice potenţialul de dezvoltare durabilă a teritoriului respectiv care are contact cu mai multe comunităţi umane. Turismul constituie o oportunitate foarte mare de dezvoltare a respectivei zone”, ne-a declarat Viorel Roşca, directorul Administraţiei Parcului Naţional Munţii Măcin.
Strategia de conservare ecologică şi de dezvoltare economică durabilă a Munţilor Măcin, agreată recent de Direcţia de Mediu a Comisiei Europene şi finanţată cu fonduri europene în valoare de peste 4 milioane de euro, începe să dea roade. În acest parc natural au fost autorizate şase trasee turistice ce vizează escaladarea principalelor culmi. În interiorul parcului, drumeţiile sunt permise doar în prezenţa agenţilor ecologi ai Administraţiei Parcului Naţional Muntii Măcin. În parc se poate ajunge de pe DN 22D care leagă municipiul Tulcea de zona de traversare a Dunării spre Brăila şi de pe drumul european E87, care leagă Tulcea de trecerea cu bacul la Galaţi. Localităţile din care se pătrunde în munţi sunt Măcin, Greci, Cerna, Hamcearca, Nifon şi Luncaviţa. De exemplu, pe Valea Fagilor se ajunge din satul Luncaviţa (E87). Turiştii găsesc aici pădure masivă de fagi şi de tei. An de an, în această vale, în ultima sâmbătă a lunii iunie, Primăria Luncaviţa organizează sărbătoarea teilor, la care participă apicultori din Dobrogea şi sudul Moldovei.
Hrană ecologică
Pe versantul sudic al munţilor hercinici, la Hamcearca şi Nifon, turiştii sunt aşteptaţi de apicultori să le viziteze prisăcile. Mulţi dintre ei şi-au transformat recent propriile gospodării în pensiuni turistice beneficiind de consultanţă de la Administraţia Parcului Naţional Munţii Măcin.
În localităţile Măcin, Greci şi Cerna, situate pe DN22D, din care turiştii pot pătrunde spre traseele turistice din Munţii Măcin, au apărut, recent, popasuri turistice şi puncte de informare turistică. „În toate localităţile riverane parcului localnicii au început să practice agricultura ecologică, iar hrana oferită turiştilor în respectivele popasuri şi în pensiunile turistice este doar ecologică”, ne-a mai spus Viorel Roşca. Escaladarea crestelor acestor munţi se poate face pe jos sau călare. La Luncaviţa şi la Greci, agenţii ecologi ai parcului care organizează astfel de drumeţii pentru grupuri de turişti deţin cai, iar localnicii care îngrijesc aceste animale folosite în scop turistic dau lecţii de echitaţie celor care vor să efectueze drumeţii ecvestre.
Inventarul faunei efectuat de ecologiştii parcului în aceşti munţi arată că turiştii iubitori de peisaj şi de natură sălbatică ce urcă pe respectivele creste au posibilitatea să vadă peste 250 de specii de faună foarte rară. Între acestea amintim numeroasele specii de reptile, cum ar fi balaurul dobrogean, broaşte ţestoase, dar şi un număr mare de plante de stepă deosebit de rare care mai sunt întâlnite doar în acest perimetru de peste 11.000 hectare, aflat sub protecţie ecologică.
Trasee turistice în Munţii Măcin
1. Traseul Culmea Pricopanului (15 km): Măcin – Vârful Sulucul Mare -Piatra Râioasă – Şaua Şerparu – Vârful Caramalău – Fântâna de Leac – Măcin. Loc de campare Fântâna de Leac.
2. Traseul Ţuţuianu (20 km): Luncaviţa -Cetăţuie – Valea Fagilor – Valea Seacă – Valea Piscului Înalt – Vârful Ţuţuianu – Valea Morsu – Greci. Loc de campare Valea Seacă.
3. Traseul Dealul cu Drum (14 km): Greci – Valea Racova – Valea Piatra Roşie – Valea Curăturii – Valea Taiţei – Nifon. Loc de campare Mitrofan.
4. Traseul Cozluc (16 km): Greci – Cozluc – Valea lui Jug – Groapa de Aramă – Valea Adâncă – Valea Plopilor – Greci. Loc de campare Canton Cozluc.
5. Traseul Valea Vinului (12 km): Cerna – Valea Cernei – Valea Poteca Ţigăncii – Vârful Vergu – Vârful Vinului – Creasta Cardonului – Hamcearca. Loc de campare Poteca Ţigăncii.
6. Traseul Vârful Crapcea (12 km): Balabancea – Dealul Crapcea – Vârful Crapcea – Vârful Echistea – Valea lui Puiu – Cerna. Loc de campare Crapcea.
