Forţele ucrainene au intensificat ieri ofensiva contra separatiştilor în jurul bastionului pro-rus Slaviansk, în ajun, în regiunea vecină Luhansk, rebelii luând cu asalt forţele de frontieră. La ONU, Rusia a pus în circulaţie un proiect de rezoluţie prin care cere culoare umanitare în estul Ucrainei.
Separatiştii pro-ruşi continuă violenţele în estul Ucrainei. Slaviansk, fieful rebelilor din estul Ucrainei în ultimele două luni, era încercuit marţi de forţele ucrainene, fiind semnalate sporadice schimburi de focuri. Ministrul ucrainean de Interne, Arsen Avakov, relata că „o fază ofensivă activă a operaţiunii anti-teroriste este în curs în jurul Slavianskului. Populaţia civilă din Slaviansk, Kramatorsk şi Krasni Liman este rugată să evite orice risc, să rămână acasă şi să nu se apropie de locurile unde se concentrează teroriştii”. Apelul Rusiei la ONU pentru încetarea focului în Ucraina a fost considerată cinică după ce a alimentat terorismul în estul ucrainean. La Kiev, preşedintele interimar, Olexander Turcinov, a precizat că operaţiunea antiteroristă va continua indiferent de numărul victimelor, pentru că nu se va mai permite intervenţia forţelor străine pe teritoriul Ucrainei.
OSCE a pierdut legătura cu două din echipele sale desfăşurate în regiune în vederea unei pacificări. Una, de luni, în regiunea Doneţk şi alta, de joia trecută, în regiunea Lugansk, în total fiind vorba de opt observatori.
Propaganda rusă
Ucraina şi ţări occidentale acuză Moscova că alimentează o revoltă pro-rusă care ameninţă să rupă fosta republică sovietică cu 46 milioane locuitori. Rusia neagă că a orchestrat tulburări şi acuză tentativele Kievului de a pune capăt prin forţă militară acestei revolte a separatiştilor. Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că ţările occidentale au asigurat Rusia că situaţia din Ucraina se va ameliora după alegerile prezidenţiale din 25 mai, dar că „totul se petrece exact invers”. „În fiecare zi mor oameni şi civilii paşnici suferă din ce în ce mai mult în timp ce armata, aviaţia militară şi arme grele continuă să fie folosite contra lor”, a mai subliniat Lavrov. Moscova denunţă operaţiunea punitivă a Kievului şi cere sfârşitul acţiunilor militare şi un dialog cu separatiştii.
Ucraina a acuzat Rusia că a lansat o campanie de propagandă pentru a-şi justifica „agresiunea” în estul ţării, pradă revoltei forţelor pro-ruse care minează legitimitatea noului preşedinte pro-occidental, Petro Poroşenko. Miliardarul pro-occidental urmează să se întâlnească astăzi cu preşedintele american Barack Obama în Polonia, înaintea participării la ceremoniile aniversării debarcării în Franţa, la 6 iunie, în prezenţa lui Putin, a doua zi urmând să fie investit. Obama vrea să „îi spună direct preşedintelui ales Poroşenko «angajamentul» său faţă de Ucraina, a preccizat consilierul său adjunct pentru securitate naţională, Ben Rhodes.
Arme şi combatanţi ruşi
Deşi tancurile ruse nu au trecut frontiera cu Ucraina, majoritatea civililor din est au trecut la îndeplinirea programului Kremlinului care destabilizează ţara. Arme şi combatanţi se infiltrează prin frontiera poroasă ucraineană. Astfel, combatanţi angajaţi în luptele de săptămâna trecută au declarat la posturile de control că vin în Ucraina „pentru a vizita rudele”. Dar nici o bunică nu i-a întâmpinat, ci rebelii pro-ruşi din autoptoclamata republică Doneţk. S-au urcat în vehicule militare şi au mers în capitala regională unde au pus mâna pe arme şi s-au angajat în luptele feroce contra forţelor Kievului. Forţele combatanţilor ruşi – veterani ai armatei, ai serviciilor secrete şi ai poliţiei anti-greve – au format nucleul dur al unei noi unităţi numite batalionul Vostok, care a avut un rol de prim plan în bătălia sângeroasă de la aeroportul din Doneţk, de săptămâna trecută. Săptămână în care serviciile ucrainene de frontieră au semnalat că o coloană de 40 de camioane şi maşini a încercat să forţeze frontiera dinspre Rusia la primele ore ale dimineţii şi mulţi dintre ocupanţi au deschis focul. Militarii serviciului de fontieră au capturat o maşină şi două microbuze şi au confiscat mitraliere, lansatoare de grenade, arme cu lunetă şi 84 de cutii cu muniţie. Şeful serviciului de frontieră, Mikola Litvin, a declarat că „frontiera noastră, în special în regiunile Doneţk şi Luhansk, a devenit o linie de front pe care diverşi terorişti încearcă să o treacă”. El a precizat că „luptele cu teroriştii şi grupurile criminale în apropierea frontierei ucraino-rusă a devenit realitatea noastră de rutină”.
Kremlinul nu lasă urme?
Nu cu mult timp în urmă, Alexander Borodai, un moscovit cu o barbă elegantă, lucra ca şi consultant pentru un fond de investiţii din Moscova. Astăzi, el este premierul autoproclamatei republicii Doneţk şi trece prin oraş într-un SUV negru cu geamuri fumurii şi gărzi înarmate. Şi comandă sute de combatanţi veniţi din Rusia. Borodai este rus dar susţine că a venit în Ucraina purtat de un val de patriotism şi doreşte să ajute rusofonii să-şi protejeze drepturile. Neagă că ar avea legături cu Kremlinul sau că este un angajat al guvernului rus. „Mulţi dintre oamenii proveniţi din Rusia se află aici pentru a ajuta aceşti oameni. Sunt unul dintre ei”.
Poate că Putin nu dirijează evenimentele din estul Ucrainei dar este cert principalul beneficiar. Instabilitatea din est face Ucraina mai puţin acceptabilă pentru UE şi mai vulnerabilă exigenţelor ruse, formând un soi de poliţă de asigurare pentru influenţa viitoare a Rusiei. Ruşii creează fapte în teren, explică Dmitri Trenin, director al Centrului Carnegie din Moscova.
