» Vestigiile vechi de 3200 de ani, partial distruse, au fost gasite de un pescar care cauta rame
» O adevarata comoara pentru arheologi, situl a fost devastat de buldozere
» Specialistii Muzeului Banatului se plang ca multe din investitiile orasului distrug vestigii importante
Un pescar din Timisoara, pornit in cautare de rame prin noroaiele de la gropile de gunoi clandestine de langa Gara de Sud, a dat peste o adevarata comoara arheologica. Nelu Pruna a scurmat prin pamant si a dat de niste cioburi, care i s-au parut interesante. Omul nu le-a aruncat, ci le-a dus la Muzeul Banatului.
Intr-o zi mohorata si ploioasa, arheologii muzeului, in frunte cu directorul Dan Ciobotaru, au petrecut ore intregi in genunchi, prin noroi si au cautat urme ale epocii bronzului pe langa calea ferata. Asteptarea a meritat: Ciobotaru si colegii sai, arheologii Alexandru Szentmiklosi si Valentin Cedica, au dat peste un mormant de incineratie vechi de 3200 de ani, urmele unei complexe asezari din epoca bronzului si mai multe fragmente de ceramica medievala. "Gropile de gunoi prezinta urmele unei activitati mecanice de decapare cu excavatoare, la adancimea de 50 de cm. In aceasta suprafata am gasit un mormant de incineratie, cu o amfora bitronconica (doua trunchiuri de con cu baza comuna, n.r.) si, lipit de ea, un vas sac de mari dimensiuni. Ambele vase au partea superioara distrusa de buldozer. In jurul mormantului am descoperit alte cani, vase, iar in gropile din imediata apropiere se contureaza urmele unei asezari arheologice. Vestigiile recuperate se incadreaza in perioada epocii bronzului, cultura Cruceni-Belegis, faza a doua", a explicat Szentmiklosi, seful Sectiei de Arheologie din Muzeul Banatului.
Intr-o alta groapa, apropiata de centrala termica din sudul orasului, tot excavata mecanic, au fost gasite fragmente de la diferite vase casnice, chiar si vase-cuptor, dar si fragmente ceramice medievale. Arheologii vor sa deschida cat mai repede un santier pentru a salva vestigiile.
Cazul de la groapa de gunoi nu este singular in Timisoara. Mai multe investitii s-au realizat fara aviz de descarcare de sarcina arheologica.
"O societate a construit o hala chiar pe valul roman, tot in sudul orasului. Cand am facut sesizare, ni s-a spus ca autorizatiile fusesera deja date si este prea tarziu. Aceste santuri romane sunt lungi de 400 km si delimiteaza un areal foarte mare care include si Panonia si o parte din Banat. Era o lucrare importanta pentru noi", a declarat Alexandru Szentmiklosi.
