Judecătorii au motivat în scris de ce au decis condamnarea fostului demnitar din Guvernul Boc. Faptele fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, sunt de o “gravitate extremă”, arată judecătorii care au decis condamnarea acesteia la cinci ani de închisoare cu executare, pentru corupție.
Sentința nu este definitivă, dar din motivarea instanței rezultă că gravitatea acțiunilor vine din faptul că fostul demnitar a angrenat și alte persoane în tentativa sa de a şterge urmele informatice ale infracţiunilor de corupţie pe care le-a comis pentru organizarea manifestărilor din 2009 de Ziua Naţională a Tineretului. În documentul de peste 870 de pagini, magistrații arată că faptele fostului demnitar şi ale tuturor complicilor sunt dovedite de probele adunate de procurorii anticorupţie, dar şi de cele rezultate pe parcursul cercetării judecătoreşti. “Înalta Curte mai are în vedere că exercitarea abuzivă de către inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria a atribuţiilor de serviciu s-a materializat şi în aceea că a folosit resursele financiare ale MTS alocate Zilei Naţionale a Tineretului pentru realizarea şi difuzarea unor produse publicitare prin care şi-a promovat imaginea de om politic, fapt ce contravine prevederilor art. 22 din Legea nr.500/2002 privind finanţele publice“, se arată în document.
Judecătorii consideră că “în arhitectura traseului infracţional din speţă se înscriu cu o egală gravitate extremă infracţiunile informatice săvârşite de inculpaţii Iacob-Ridzi Monica-Maria şi Mărcuţă Marius-Mihail pentru zădărnicirea aflării adevărului în cauză şi care evidenţiază de altfel persistenţa fostului ministru, inculpata Iacob-Ridzi Monica-Maria, în ascunderea urmelor de tip informatic ale infracţiunilor deja comise (…) a se vedea în acest sens declaraţia martorului sus-menţionat dată sub prestare de jurământ în faţa instanţei de judecată, care configurează cu exactitate un tablou infracţional dezolant al activităţilor infracţionale ce se comiteau în Ministerul Tineretului şi Sportului chiar şi după declanşarea scandalului public naţional cu referire la aceleaşi fapte”, notează cei trei judecători ai instanței supreme. Sentința definitivă va fi dată de completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție.
