Formațiunea pro-europeană a luat aproape 53% din voturi și va putea guverna singură.
“România va fi alături de Republica Moldova, în susținerea reformelor”, a transmis Klaus Iohannis.
“Sper ca astăzi să fie finalul unei ere grele pentru Moldova, sper ca astăzi să fie sfârșitul domniei hoților asupra Moldovei.”, a transmis Maia Sandu, actualul președinte al țării și fost președinte al Partidului „Acțiune și Solidaritate” – reformist și proeuropean – marele câștigător al alegerilor parlamentare anticipate.
Partidul Acțiune și Solidaritate va deține 63 din cele 101 de mandate ale parlamentului de la Chișinău, cel mai bun rezultat obținut vreodată de vreun partid candidat în istoria alegerilor din Republica Moldova.
Blocul electoral al Comuniştilor şi Socialiştilor (BECS), o alianţă de stânga, prorusă, formată de Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) şi de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), condusă de foştii preşedinţi Igor Dodon şi Vladimir Voronin, a obţinut 27,3%, respectiv 32 de mandate în Parlamentul de la Chişinău.
Partidul Şor, condus de Ilan Şor, este a treia formaţiune care intră în Parlament, obţinând 5,78% din voturi, respectiv şase locuri. Celelalte partide, inclusiv cele unioniste, nu au depăşit pragul necesar intrării în Parlament.
„România felicită cetățenii Republicii Moldova pentru votul exprimat și salută victoria obținută de forțele reformiste și pro-europene în alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie 2021. Este o victorie a democrației, ce marchează un pas decisiv în direcția unui parcurs european ireversibil al Republicii Moldova, proces pe care România l-a susținut permanent și îl va susține și în continuare, fără rezerve”, conform unui comunicat al MAE.
Miturile dinaintea alegerilor au fost infirmate de rezultatul alegerilor
Pe lângă rezultatul istoric obținut de PAS, câștigătorul detașat al acestor alegeri, mai multe mituri au fost spulberate.
Mitul populist al prezenței unui partid pro-românesc în campania electorală care va mobiliza electoratul de stânga (pro-rus) a fost răsturnat de rezultatul alegerilor tocmai încheiate.
Una din tezele „așa zișilor” experți care doreau să închidă gura românilor din Basarabia era că dacă aceștia vor face o campanie prea vizibilă și vehementă, va avea ca rezultat determinarea alegătorului de stânga, cu viziuni pro-rusești să iasă masiv la vot.
Rezultatul alegerilor arată fix contrariul. Alegătorul de stânga, pro-rus a boicotat partidele pro-rusești de tipul BeCS, Usatîi sau Tkaciuk. Cel mai bine acest lucru s-a văzut în UTA Găgăuzia, unde socialiștii au pierdut procente bune.
Realitatea de mai sus este confirmată chiar de sociologii apropiați de PAS. Vasile Cantarji: „Prezenţa slabă care s-a înregistrat ieri, pentru prima dată, în istoria alegerilor din R. Moldova a fost în detrimentul stângii şi nu în detrimentul dreptei ceea ce arată că tocmai alegătorii de stânga în mare parte au stat acasă şi nu au venit şi au votat pentru PAS. (…) Dacă înainte ca şi greutate predomina stânga, acum alegătorii de stânga, supăraţi sau nesatisfăcuţi de exponenţii stângii care participă la alegeri, nu au mai participat la aceste alegeri.”
Criticile cele mai dure la adresa stîngii pro-ruse din Republica Moldova în frunte cu Dodon, Voronin, Tkaciuk sau Usatîi au venit din partea presei românești, cum ar fi 10TV sau Timpul. Pagina de FB a 10TV a contabilizat în perioadă electorală recorduri absolute, în ultima lună a alegerilor, peste 8 milioane de oameni au văzut cel puțin o postare de pe această pagină.
Un alt mit care s-a făcut scrum a fost cel al partidului AUR care a participat la alegeri cu sloganul „Votează AUR, alege România”.
AUR a obținut la alegerile parlamentare din Moldova un rușinos scor de 0,48%. Înainte de alegeri, liderii AUR susțineau că vor ajunge să ia 15% din voturi, mai mult de dublu față de procentul de 7%, cât era necesar pentru o alianță să intre în legislativul de la Chișinău.
Copreședintele AUR, Claudiu Târziu, vizibil afectat de scorul sub așteptări obținut la scrutinul din Republica Moldova a spus că aceste alegeri par să fi fost un al treilea tur pentru prezidențiale între Maia Sandu și Igor Dodon
Rezultatul alegerilor din Republica Moldova vine să confirme și să susțină teza că AUR nu a convins peste Prut, așa cum a reușit să o facă în 6 decembrie 2020, la București, pentru că mesajul lui nu a mai fost unul antirestricții pandemice, ci unul care se confunda cu cel al PAS în mare parte, lupta cu hoții și oligarhii corupți. Alegătorii basarabeni au jucat, însă, totul pe o singură carte câștigătoare: PAS.
