Construirea podului peste Dunare in zona Braila-Smardan a revenit brusc in actualitate, dupa ce aceasta investitie a fost amanata de mai multe ori in ultimii ani. Trebuie spus ca prima discutie despre acest proiect a avut loc in anul 2000, cand un concern din Japonia a propus autoritatilor romane sa se faca un pod peste fluviu in zona Braila. Acest pod trebuia sa scurteze traseul rutier care lega zona baltica de Balcani cu aproximativ 150 de kilometri, asigurand totodata si o descongestionare a traficului auto care vine din diferite zone ale Romaniei spre Constanta si, implicit, spre tarile din Balcani.
Aranjamentele pesediste
Firmele japoneze care au initiat acest proiect au efectuat studiile de specialitate si primele elemente de proiectare pentru acest pod, propunandu-le autoritatilor din tara noastra inclusiv sursa de finantare, care era tot din Japonia. La finalizarea acestei lucrari urmau sa primeasca dreptul de administrare a podului, pentru a recupera astfel cheltuiala facuta. Proiectul japonezilor a fost blocat de ministrul Transporturilor de la acea vreme, Miron Mitrea, care a sustinut ca exista o alta oferta, mai avantajoasa, de la o firma din Franta. Numai ca nici o firma franceza nu a participat la investitie, dupa ce japonezii au fost obligati sa renunte la proiectul pe care-l propusesera!
Japonezii, inlocuiti cu chinezii…
Surprinzator, dupa scandalul iscat in urma renuntarii la oferta japoneza, ministrul Miron Mitrea si cativa consilieri ai presedintelui Ion Iliescu au demarat negocieri cu o firma de stat din China pentru construirea podului de la Braila. Astfel s-a ajuns, in urma cu doi ani, ca acest pod sa fie reproiectat de chinezi!
La respectivul proiect, initiat de chinezi, au fost atrase si Consiliile Judetene din Tulcea, Braila si Galati, care le puneau la dispozitie constructorilor terenul pe care urma sa se construiasca podul. Ministerul Transporturilor, in numele Guvernului Romaniei, urma sa garanteze investitia costisitoare finantata de o firma care apartine Ministerului Transporturilor din China. Timp de cateva luni, in anul 2004, proiectul s-a derulat conform intelegerilor dintre autoritatile romane si cele chineze. In momentul in care era programata semnarea contractului pentru inceperea efectiva a investitiei, sefii din Ministerul Transporturilor s-au razgandit, motivand ca ar fi aparut o alta oferta avantajoasa din Germania, oferta pe care nimeni nu a vazut-o! Atitudinea celor din Ministerul Transporturilor i-a deranjat atat de tare pe chinezi, incat ambasadorul Chinei la Bucuresti a protestat energic la Ministerul Afacerilor Externe.
Vizita presedintelui Basescu in China, prilej de noi negocieri
Scandalul podului de la Braila a fost repus pe tapet in momentul in care au inceput pregatirile diplomatice pentru vizita pe care presedintele Traian Basescu urmeaza sa o efectueze, in luna octombrie, in China. Diplomatii chinezi au invocat acest incident si au dat de inteles ca desfasurarea vizitei presedintelui Basescu ar putea depinde de realizarea acestei investitii, la care autoritatile chineze tin foarte mult.
Cert este ca, in urma acestor discutii diplomatice, au fost reluate tratativele intre autoritatile romane si cele chineze pentru realizarea podului de la Braila. Presedintele Basescu l-a imputernicit sa rezolve aceasta chestiune pe vicepremierul Gheorghe Seculici. Dupa primele runde de discutii purtate de vicepremier, s-a ajuns la concluzia ca Ministerul Transporturilor nu va mai face parte din consortiul international care va realiza investitia. Firma chineza cu capital de stat care va finanta si realiza acest pod ar urma sa perfecteze, in foarte scurt timp, un contract cu administratiile judetene din Tulcea, Braila si Galati. Conform proiectului de contract, consiliile judetene respective vor detine cote de participare la proiect in functie de contributia fiecarui consiliu. In aceste conditii, Consiliul Judetean Tulcea ar avea ponderea cea mai mare, intrucat pe teritoriul acestui judet se va realiza un viaduct de cativa kilometri, care ar urma sa lege malul Dunarii de la Smardan de soseaua Macin-Jijila.
