Havana nu se abate de la traditia comunista de sorginte sovietica a secretomaniei cu privire la starea sanatatii liderilor, combinata cu mobilizarea generala a fortelor de securitate si a „grupurilor de reactie rapida” ale organizatiilor comuniste de cartier.
Unicul comunicat oficial cu privire la starea lui Fidel Castro, difuzat dupa interventia chirurgicala gastrointestinala, nu a reusit sa puna capat speculatiilor si zvonurilor, cu atat mai mult cu cat nu a fost insotit de nici o imagine a liderului. Succesorul desemnat, Raul Castro, nu isi facuse pana ieri, la inchiderea editiei, nici o aparitie publica si nu transmisese nici un mesaj.
Ce se intampla, de fapt? Cine conduce Cuba? Sunt intrebarile la care se asteapta cu preocupare raspunsuri. Scenariile vehiculate merg pana la extreme. Se vorbeste fie de riscul unui vid de putere, fie despre continuitatea regimului. Un sustinator al ultimei teorii, ziaristul englez Richard Gott, crede ca planul succesiunii lui Fidel a fost perfect intocmit deoarece „Cuba este de mult timp condusa de un regim post-Fidel”. Acesta ar fi „demult absent de pe scena politica”, din el ramanand doar „imaginea” comparabila cu a unei „vedete rock care nu vrea sa imbatraneasca”. Fidel poza pentru camere, in timp ce fratele lui mai mic detinea deja controlul, sustine Gott.
In fata atator ipoteze si incertitudini, SUA – „inamicul numarul 1” al lui Fidel si gazda unei importante si extrem de active comunitati de exilati cubanezi – au adoptat o pozitie oficiala rezervata, respingand ideea de a profita de situatie.
Purtatorul de cuvant al Casei Albe, Tony Snow, a adresat un apel cubanezilor, cerandu-le sa nu incerce sa plece nici din si nici in Cuba. Este „important, in acest stadiu, sa li se spuna oamenilor: ramaneti acolo unde sunteti. Acesta nu este momentul de a pleca pe apa, intr-un sens sau in celalalt”, a spus Snow. Washingtonul a respins si ideea ridicarii embargoului impus Cubei din 1962.
In acelasi timp insa, Congresul a inceput dezbaterea unui proiect legislativ prin care li s-ar acorda disidentilor cubanezi si organizatiilor nonguvernamentale din Cuba un ajutor de 80 de milioane de dolari in urmatorii doi ani, jumatate din suma urmand sa fie platita imediat. Eligibili pentru acest sprijin ar fi detinuti politici, organizatii de tip sindical, edituri independente, jurnalisti, medici si economisti, toti cei implicati in eforturile de democratizare a Cubei. Retragerea lui Fidel deschide o „fereastra de oportunitate importanta pentru SUA si comunitatea internationala de a ajuta poporul cubanez sa se elibereze prin eforturi proprii”, a explicat deputata americana de origine cubaneza Ileana Ros-Lehtinen.
