Cine investea la inceputul anului 1969 intr-un cos de actiuni ce respecta fidel compozitia indicelui S&P500 ar fi avut in acest moment un randament de 756%. Pare mult? E vorba de 5,5% pe an.
In 40 de ani, indicele a urcat de la 101 la 868 puncte (valoarea din 6 februarie 2009). O performanta comparabila cu cea a unui depozit la termen. Puteam obtine un rezultat mai bun daca am fi intrat in piata in ianuarie 1995 si am fi ramas pana in ianuarie 2000 (atunci a inceput caderea dotcomurilor). De la 500 puncte, indicele a urcat in 5 ani la 1.500 puncte, deci un randament de aproape 25% pe an. Sau am fi putut pierde peste 40% pana acum daca aveam proasta inspiratie sa cumparam actiuni in vara anului 2007. Sa ne raportam insa la piata romaneasca. De la lansarea sa (septembrie 1997), indicele BET a crescut de la 1.000 la 2.300 de puncte. In peste 11 ani, indicele are o performanta de aproximativ 7,5% pe an, sub inflatia din aceasta perioada (amintiti-va ca la inceputul intervalului cresterea preturilor se scria cu doua cifre) si sub depozitele la termen.
Concluzia? Pe termen lung, bursa nu iti ofera ocazia de a te imbogati; cu ceva noroc reusesti asta daca prinzi trendurile de crestere agresiva. Cel mai bine o demonstreaza indicele BET-FI. De la 1.000 de puncte in octombrie 2000, indicele mai pastreaza acum o crestere de aproape 960% (5 februarie), ca sa nu mai vorbim de faptul ca in 2007 cresterea era de 9600% (se atinsese nivelul de 96.000 puncte). De aici si scaderile sale abrupte din ultima vreme. Evolutia sa este insa o exceptie si exprima explozia creditului bancar in Romania, SIF-urile avand pachete de 5-6% din principalele banci romanesti. Nu ne vom mai confrunta cu asa ceva in aceasta generatie!
