Agenda Summitului NATO de la Bucuresti va fi dominata de complicata chestiune a candidaturii Macedoniei, a carei aderare e blocata de Grecia.
Oficialitatile NATO se straduiesc din greu sa ascunda divergentele mari dintre membrii Aliantei Nord-Atlantice in legatura cu principalele teme care vor fi discutate la reuniunea la varf ce se va tine luna viitoare la Bucuresti. Reuniti joi la Bruxelles, ministrii de Externe ai celor 26 de tari ale Aliantei trebuiau sa pregateasca agenda summitului, punctul cel mai important fiind decizia in legatura cu extinderea viitoare a NATO. Trei tari sunt candidate, toate trei indeplinindu-si in mod convingator angajamentele luate in cadrul planurilor nationale de aderare, ceea ce constitutie o etapa obligatorie inaintea primirii in NATO. Este vorba despre Croatia, Albania si Macedonia sau, cum i se spune in mod oficial acesteia din urma, FYROM, sigla englezeasca de la "Fosta Republica Iugoslava a Macedoniei". Toate cele trei tari ar putea fi, teoretic, invitate la Bucuresti sa se alature Aliantei, ceea ce ar ridica numarul membrilor la 29. Problema este insa opozitia Greciei, care nu accepta ca Macedonia sa se numeasca simplu astfel. La randul sau, guvernul de la Skopje refuza orice alt nume in afara de cel simplu de Republica Macedonia.
» Pozitii ireconciliabile
Pozitiile celor doua tari invrajbite, Grecia si Macedonia, par pentru moment ireconciliabile si ministrii nu au putut decat sa amane joi rezolvarea acestei chestiuni, sperand ca o solutie va putea fi gasita pana la sfarsitul acestei luni. Secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, s-a aratat optimist, dar in privat oficialii NATO raman sceptici. Solutia de compromis ar fi de a lansa la Bucuresti doar o invitatie, si anume Croatiei, lasand deocamdata si Albania pe dinafara, in ideea de a nu da impresia ca Macedonia este pedepsita. Albania este insa foarte nemultumita de aceasta idee, neintelegand de ce trebuie sa-si vada amanata intrarea in NATO din pricina Macedoniei.
