Anul 2005 a fost anul unei prelungite instalari la putere. S-au vazut primele fisuri. Grave. Prima consecinta: s-au ratat alegerile anticipate. Era o sansa pentru departajarea clara de PSD. Daca s-ar fi ajuns pana acolo incat sa fie posibila o noua intoarcere la popor, s-ar fi evitat penibilele momente legate de schimbarea presedintilor Parlamentului. Anticipatele s-au ratat din cauza unui orgoliu prostesc. Pesedistii, mult mai versati in arta supravietuirii in prim-planul politicii romanesti, au ticluit un plan de compromitere a oricaror idei bune. Au reusit, in mare parte. Alianta este obligata sa coabiteze cu PSD. Pentru fiecare propunere importanta, liberalii si democratii incearca fie sa ajunga la compromis cu opozitia, fie recurg la emiterea de ordonante de urgenta pe banda rulanta sau la asumarea raspunderii in Parlament. Numeroase personaje au fost atat de preocupate sa se bata intre ele pentru fotolii caldute, incat coalitiei nu i-a mai ramas timp si pentru reforma. Stransi cu usa de oficialii europeni ce au impus obiective si termene clare, liderii coalitiei si-au facut lectiile superficial, ca un scolar care spera sa obtina o nota mare chiar daca nu s-a spetit invatand. Ministrul Sanatatii, de pilda, ar da orice sa reuseasca sa acrediteze ideea ca reforma profunda in acest domeniu grav bolnav inseamna doar retezarea catorva capete ale directorilor de spitale.
S-a repetat obsesiv sintagma: grupurile de interese. Nimeni nu a explicat insa care este mecanismul de actiune a acestora, ce anume fac ele de ajung sa cangreneze sistemul economic, prin cine actioneaza. Acum, oricine invinuieste grupurile de interese din start risca sa plictiseasca audienta. Cade in derizoriu. Se vorbeste mult despre combaterea coruptiei. La fel: nimeni nu a explicat, cu detalii, ce anume trebuie de fapt combatut. Potrivit Codului Penal lupta impotriva coruptiei inseamna anchetarea vinovatilor pentru mai multe infractiuni: spalarea de bani, traficul de influenta, darea si primirea de foloase necuvenite, tranzactii bursiere ilegale… Este clar ca nu trebuie sa se mai vorbeasca la modul general despre grupuri de interese, combaterea coruptiei! Mai ales ca actiunea concertata impotriva celor certati cu legea n-ar trebui sa se bazeze pe date statistice, ci pe elemente concrete. Dar pentru obtinerea acestora ar trebui sapat mult mai adanc. Exista politicieni putred de bogati, dar nu i-a descoperit nimeni pe aceia care le alimenteaza conturile si actioneaza in spatele lor. Care le sunt interesele? Povestile despre matusa iubitoare care-i lasa mosteniri fabuloase nepotului preferat nu le crede nici tanti Lenuta care vinde tigari la coltul blocului. Parchetul General, din pacate, n-are capacitatea, deseori nici dorinta, de a taia raul de la radacina si de a ancheta in profunzime. Iar numai de la ministrul Justitiei nu se pot astepta minuni. Destul o hartuiesc pe Monica Macovei cesemistii stans uniti in jurul PSD.
Generalitatea intitulata “lupta impotriva coruptiei” a ajuns sa se poarte prin presa. Anchetatorii iau de bune toate informatiile aparute, fara sa se gandeasca nici o clipa ca de multe ori ceea ce vede lumina tiparului reprezinta franturi din dovezile pe care le arunca opiniei publice tocmai cei implicati in diferitele cazuri aflate in vizorul Justitiei. Ca sa deturneze atentia, fireste. Diferite gasti se lupta intre ele folosindu-se de mass-media si exista tot interesul ca procurorii sa-si formeze o imagine gresita. Intre timp, diferiti oameni de afaceri ajung sa conduca din umbra aceasta tara, ascunzandu-se linistiti sub noua umbrela. Le convine de minune sa se vorbeasca la modul general despre grupurile de interese. Intre timp, barierele coruptiei au fost depasite de mult…
