Ca un bun „ghebist“ (ex-KGB), preşedintele rus, Vladimir Putin, a vegheat la reactivarea multiplelor sale reţele de influenţă în străinătate, în mod special în Franţa. De mai multe luni, Kremlinul mizează pe Frontul Naţional, considerându-l capabil să preia puterea în Franţa şi să reinverseze cursul istoriei europene în favoarea Moscovei. Departe de ochii lumii, responsabilii ruşi şi-au înmulţit întâlnirile cu liderii FN şi declaraţiile lui Marine Le Pen, o admiratoare înfocată a lui Putin, sunt elocvente, deşi nepoata ei, Marion susţine că „nu suntem agenţii Moscovei“.
De aproape un an, Ucraina este sfâşiată între pro-ruşi şi pro-europeni şi au trecut opt luni de când Rusia, profitând de ocazie, şi-a extins imperiul asupra acestei ex-republici sovietice, anexând Crimeea şi întreţinând rebeliunea armată în estul ţării. Şi totuşi, în Franţa sunt destui cei care susţin acţiunile preşedintelui rus, Vladimir Putin, în primul rând extrema dreaptă. Iar declaraţiile lui -Marine Le Pen, cea care conduce acum Frontul Naţional, FN, sunt elocvente, relevând sentimente pro-ruse şi un puternic sentiment anti-american. „Nu mai suntem canişii Statelor Unite, vom redeveni o naţiune liberă şi suverană”, a precizat această mare admiratoare a lui Putin, cerând guvernului francez să-şi respecte contractul şi să livreze Moscovei navele Mistral.
Familia Le Pen – Jean-Marie, apoi Marine şi Marion – a cultivat dintotdeauna contacte şi prietenii în Rusia, partidul lor de extremă dreapta, Frontul Naţional, fiind considerat cap de pod pentru regimul Putin în Franţa şi jurnaliştii francezi se întreabă cu ce preţ. L’Obs dezvăluie legăturile rusești ale familiei Le Pen, cea care conduce Frontul Naţional, formaţiune extremistă pro-rusă, xenofobă, care a atins un procent îngrijorător în rândul electoratului din Franţa.
La 12 iunie, într-un salon din „bunkerul” ambasadei Rusiei din Paris, plin cu invitaţi şi simpatizanţi, se sărbătorea ziua naţională cu vodka cu gheaţă. În pofida anexării recente a Crimeii, participau diplomaţi, artişti şi oameni de afaceri, inclusiv francezi. La intrarea lui Marine Le Pen şi a nepoatei sale, Marion, tânără deputată FN, ambasadorul Orlov le-a întâmpinat cu un surâs complice, consideră autorul articolului din L’Obs. În ultimul timp, ei se întâlniseră în privat, dar era pentru prima oară când familia Le Pen şi emisarul lui Putin în Franţa se afişau împreună.
Este vorba de o alianţă politică majoră care s-a dezvoltat discret. O alianţă ce poate schimba faţa Europei. De câteva luni, Kremlinul mizează pe Frontul Naţional, pe care îl consideră capabil să preia puterea în Franţa şi să răstoarne cursul istoriei europene în favoarea Moscovei. Departe de privirile publicului, liderii ruşi îşi înmulţesc întâlnirile cu responsabilii partidului de extremă dreapta, ei înşişi încântaţi de a fi însfârşit curtaţi de o mare putere. Este adevărat, vin des la ambasada Rusiei, m-a încurajat mătuşa mea, recunoaşte Marion Marechal-Le Pen.
Preşedinta FN este o admiratoare necondiţionată a lui Putin. În presa rusă, ea revendică „loialitatea” sa faţă de ex-colonelul KGB, marele său frate din Est pe care îl admiră, într-atât încât doreşte „ca Franţa să părăsească NATO şi să se alieze militar cu Moscova”. În ultimele luni anfost de două ori în Rusia iar tatăl ei, Jean-Marie va merge la finele lui octombrie. Marion a ţinut să sublinieze că „nu suntem agenţii Moscovei”.
O jumătate de secol
Relaţiile din ce în ce mai strânse dintre familia Le Pen şi clanul puterii de la Kremlin sunt o enigmă, iar L’Obs a reconstituit istoria acestei relaţii tulburătoare care a debutat într-un bar, în urmă cu o jumătate de secol. Prietenii „sulfuroase” au început în Cartierul Latin în mai 1968. Un tânăr pictor moscovit, Ilia Glazunov, celebru în ţara sa, dar personaj dubios, a debarcat la Paris. Se declara monarhist, KGB-ul îl eticheta „antisemit”, dar regimul comunist l-a considerat util pentru propagandă. Deci, în Franţa, Glazunov era în misiune – să ademenească personalităţi politice dorite de Kremlin, dar ţinta cea mai prestigioasă era chiar generalul de Gaulle. Azi, el are 84 ani şi este adulat în Rusia. A primit echipa L’Obs în muzeul de stat care îi poartă numele la Moscova, inaugurat de Putin în 2004. Pentru prima oară, a relatat întâlnirea lui cu Jean-Marie Le Pen, într-o zi din vara lui 1968, într-o cafenea din faţa Sorbonnei, deţinută de un cântăreţ rus. S-au împrietenit şi timp de două decenii, Ilia şi Jean-Marie şi-au scris şi îşi vorbeau la telefon. S-au regăsit în 1991, la prima călătorie a francezului la Moscova. Grazunov anima Pamiat, o puternică mişcare antisemită pe care puterea comunistă o lăsase să prospere şi care i-a furnizat unii din liderii naţionalişti ruşi de astăzi. Atunci, preşedintele FN a căzut sub farmecul altei vedete locale a extremei drepte – Vladimir Jirinovski. Şi el controlat de KGB. S-a înfiripat o prietenie între „Jirik”, pentru care „prea mulţi evrei” prosperă în Rusia şi „Jean-Marie”, pentru care camerele de gazare „sunt un mic detaliu în istorie”. În 1996, liderul extremist rus a invitat amicul francez la nunta de argint, la periferia Moscovei şi după 18 ani, Le Pen evoca nostalgic aceste agape sub supravegherea KGB-ului. După preluarea puterii de către Putin, în 2000, Jean-Marie a înţeles că „Jirik” nu era calul cel bun. Kremlinul a mizat pe un alt partid de extremă dreapta considerat prea slab şi l-a alimentat pentru a sifona vocile naţionaliste – Rodina. Le Pen s-a reîntors la Moscova în 2003, la invitaţia unuia dintre fondatorii mişcării, -Serghei Baburin, astăzi vicepreşe-dinte al Dumei. Departe de lume, Le Pen s-a întâlnit cu personalităţi politice importante, apropiate preşedintelui rus. Clanul Putin l-a acceptat pe Le Pen dar nu s-a afişat cu el, pentru a nu nemulţumi -preşedinţii francezi, -Jacques Chirac şi apoi Nicolas Sarkozy, care semnaseră acorduri strategice cu puterea rusă.
„Loialitate” contra bani?
Atitudinea a continuat şi la debutului Marine Le Pen după ce a venit în locul tatălui ei în fruntea FN, în 2011. Dar „moştenitoarea” s-a străduit să seducă Kremlinul, declarându-şi admiraţia faţă de Putin şi regimul său autoritar. Ideea unei apropieri oficiale de noua şefă a FN s-a evidenţiat la Moscova şi de la revenirea la Kremlin, în 2012, Putin a vrut o „Europă creştină” contra „decadenţei occidentale” şi „hegemoniei americane” – teme dragi extremei dreapta franceze.
De la Moscova au început să curgă bani spre FN, Marine Le Pen călătoreşte des la Moscova, a fost primită cu pompă de preşedintele Dumei şi de Dmitri Rogozin (prieten cu Glazunov), vicepreşedinte al lui Putin, însărcinat cu armamentul! Ea a asigurat -Kremlinul de „loialitatea“ sa, dovedită după anexarea Crimeii, criza din Ucraina, acţiunile Rusiei fiind susţinute de Marine în mod public. Şi apropierea s-a accelerat. Întrebată în legătură cu susţinerea financiară a partidului său de către Moscova, -Marine Le Pen s-a eschivat, apoi a admis o posibilitate indirectă. „Am solicitat credite din bănci franceze, dar am fost refuzaţi şi am apelat la bănci străine, şi din Rusia”. Ce bancă rusească? „Nu ştiu, trezorierul partidului se ocupă”…
