Aparent, intre minerit si teatru nu exista nici o legatura, in afara de cazul in care vreun dramaturg s-a gandit sa scrie o piesa despre viata ortacilor. Administratia municipiului Deva a reusit, insa, sa gaseasca un punct comun intre cele doua domenii atat de diferite. Din pacate, punctul este unul negru, pentru ca se refera la distrugerea atat a mineritului, cat si a culturii.
Personajul care a reusit sa puna crucea pe mormantul mineritului din Muntii Apuseni si a dat o lovitura serioasa Teatrului de Arta Dramatica din Deva este consilierul local si directorul companiei miniere “Minvest”, Pompiliu Crai. Inginerul, proptit in fruntea Companiei Nationale a Cuprului, Aurului si Fierului, recomandat fiind de o vasta experienta in conducerea unui butic, a demolat la propriu sucursalele din subordine si a aplicat dupa ureche un plan de restrangere a activitatii si inchidere a exploatarilor nerentabile.
Incetarea activitatii in firmele nerentabile s-a facut, insa, haotic. Jaful si distrugerile care au avut loc in toate fostele intreprinderi miniere seamana cu retragerea unor hoarde barbare si nu cu lichidarea unei societati pe baza unor planuri intocmite de manageri responsabili. Din curtea exploatarilor au fost furate aproape obiectele metalice.
Cladirile de birouri sunt devastate, cu usi rupte, geamuri sparte si acte importante, multe planuri secrete ale zacamintelor si galeriilor ravasite. Au fost incheiate contracte cu diverse firme de paza, dar nimeni nu raspunde pentru furturi si nu a fost tras la raspundere pentru jaful din “defunctele” unitati miniere.
Imobilele nu au fost conservate, iar arhivele nu au fost depozitate in locuri sigure. Nu exista sigilii pe usile fostelor birouri, iar paza, desi platita din bani publici, este ca si inexistenta. Pentru ca si-a demonstrat competenta in managementul lichidarii industriei miniere, directorul “Minvest”, Pompiliu Crai, a fost numit intr-o comisie pentru evaluarea activitatii directorului Teatrului de Arta Dramatica din Deva.
Pe buna dreptate, directorul institutiei de cultura s-a intrebat ce competenta poate sa aiba o comisie formata exclusiv din tehnicieni in evaluarea activitatii sale artistice. Dupa cum s-a ocupat de managementul mineritului, seful “Minvest” nu ar fi putut “cuvanta” prea multe nici despre modul in care a fost administrat teatrul, cu atat mai putin despre activitatea artistica, in conditiile in care nici un angajat al institutiei nu-si aminteste sa-l fi vazut pe Crai la vreun spectacol. Probabil ca reactie la faptul ca nici actorii nu s-au inghesuit sa coboare in abataje.
In spatele comisiei stau, insa, interesele personale ale lui Pompiliu Crai, al carui fiica vitrega, actrita de profesie, a fost data afara de la Teatrul din Deva in urma unor abateri disciplinare. Ulterior, ea a fost reangajata, dar directorul “Minvest” nu a uitat comportamentul directorului indisciplinat, care a luat masuri fata de actele de indisciplina ale mai multor artisti.
Acum, consilierul local Pompiliu Crai are ocazia sa-si arate muschii si a reusit prin repetate sicane sa-l determine pe directorul teatrului sa demisioneze. O lovitura grea – spun unii – pentru cultura din Deva. Pentru altii insa, teatrul poate insemna mai mult decat o institutie de cultura. Un loc unde sa-si promoveze rudele sau prietenii pe criterii artistice, impuse de ingineri minieri specialisti in “managementul distrugerii”.
