» Localitati cu peisaje pitoresti din nordul Moldovei pana nu demult cvasinecunoscute se constituie astazi in veritabile alternative la destinatiile binecunoscute precum manastirile si bisericile domnesti sau boieresti, ruinele Cetatii de Scaun ori statiunea Vatra Dornei. Comuna suceveana Malini este un exemplu elocvent in acest sens.
Numele satului malini vine de la o padure seculara de malini, o parte din arbori pastrandu-se si astazi. Malini este o localitate ce se intinde pe aproximativ 20 de kilometri, situata pe cursul inferior al raului Suha Mare. La intrare, Maliniul se infatiseaza vizitatorilor ca o comuna bine gospodarita dintr-o zona de deal. Pe masura ce turistul inainteaza pe drumurile din localitate, delurile fac loc muntilor impaduriti ai Stanisoarei, veritabile atractii in orice sezon al anului. Cea mai mare inaltime o are Varful Bivolu, de 1.530 de metri. Aerul curat si zapada abundenta din muntii si padurile Maliniului atrag iarna zeci de turisti in cautare de senzatii tari. Iubitorii de animale au ocazia, indeosebi, vara si primavara, sa vada prin paduri o fauna deosebita, inca destul de bogata. Pe unele drumuri forestiere, padurarii le pot spune turistilor care sunt traseele pe care obisnuiesc sa le parcurga diferite animale precum cerbii sau, ceva mai rar, ursi.
Prima atestare documentara a localitatii apare intr-un hrisov de la marele domnitor stefan cel Mare din 15 septembrie 1498. La 21 martie 1551, domnitorul Ilias al II-lea Rares da Manastirii Voronet intreg satul Malini. Zece ani mai tarziu, domnitorul Alexandru Lapusneanu doneaza Manastirii Slatina satul Malini impreuna cu satele Draceni si Gainesti, ramanand sub administrarea mitropolitului Grigorie pana la 1864, cand are loc secularizarea averilor manastiresti.
Doua partii de schi si zeci de locuri de cazare
Desi incarcat de istorie, Maliniul nu a fost valorificat din punct de vedere turistic decat foarte putin in raport cu potentialul de care dispune, cum de altfel s-a intamplat si cu alte localitati din judet sau din tara. In ultimii patru-cinci ani, lucrurile s-au schimbat insa, facandu-se eforturi intense de promovare pe linie de turism. La ora actuala, 20% din veniturile din Malini sunt din taxele si impozitele percepute din turism. De fapt, ceea ce s-a facut la Malini este un exemplu de punere in valoare a unui colt linistit de rai ascuns intre munti. Latura de turism care s-a dezvoltat in ultimii patru ani este cea de drumetii montane, schi si agroturism sau turism rural. 14 pensiuni cu peste 200 de locuri de cazare au aparut in ultimii ani in comuna Malini. Prima partie de schi s-a inaugurat tot in urma cu trei ani. Primarul Petru Nistor povesteste ca partia, cu o lungime de 760 de metri, a fost facuta cu banii obtinuti din vanzarea unor terenuri situate in apropierea locatiei respective.
Ulterior, s-a construit in imediata apropiere o alta partie pe o lungime de 600 de metri, dar cu un grad de dificultate mai ridicat decat la prima partie. "M-am dus in Germania ca sa vad acolo cum se face si cum arata o partie si sa pun in aplicare ce am observat la fata locului", povesteste primarul Petru Nistor. De altfel, in varful celor doua partii invecinate se poate ajunge cu acelasi telescaun. Calitatea este cuvantul de ordine in privinta serviciilor turistice, asa ca instalatia de la Malini este noua, produsa in anul 2006 – cand s-a inaugurat partia – de catre cunoscutul consortiu austriac "Doppelmayr". Un accent important s-a pus pe infrastructura conexa partiei de schi. Astfel, la baza acesteia este o cabana a schiorilor, in apropiere sunt pensiuni si urmeaza sa se construiasca altele noi. De asemenea, Primaria intentioneaza sa amenajeze un parc si un patinoar de role.
In ce priveste turismul cultural, in anul 1963 aici a avut loc inaugurarea casei memoriale "Nicolae Labis", casa in care a trait poetul roman. Anual, in cadrul concursului de poezie "Nicolae Labis" de la Suceava sunt decernate premiile castigatorilor. Un alt reper turistic este "Crucea Talienilor", construita de soldati italieni in cel de-al doilea razboi mondial. Atat monumentul in sine, cat si drumul ce serpuieste printre munti pot fi carti de vizita ale unei destinatii turistice placute.
