Jihadiştii ISIS se aflau ieri la o oră de Bagdad, după ce în zori au atacat principala rafinărie din Irak, intensificând ofensiva în această ţară unde controlează de acum largi teritorii. Premierul irakian, şiitul Nouri al-Maliki – care câştigă forţă după ce şiiţii s-au mobilizat în spatele său, iar Teheranul îl susţine pentru a opri avansarea rapidă a ISIS – acuză saudiţii de „genocid” şi sfidează apelurile Occidentului de a conlucra cu sunniţii pentru dezamorsarea crizei. SUA şi Iranul ar putea coopera pentru salvarea Irakului, dar preşedintele Obama examinează „fiecare opţiune” pentru ajutarea aliatului irakian.
În timp ce catastrofa din Irak este tot mai evidentă, violenţele jihadiştilor continuă, iar cele sectare se agravează, premierul şiit irakian, Nouri al-Maliki, ignoră apelurile occidentalilor de a coopera cu sunniţii pentru reconstruirea unităţii naţionale ca singur mijloc de împiedicare a dezintegrării Irakului. Washingtonul i-a spus foarte clar lui Maliki să conlucreze cu politicienii sunniţi ca o condiţie a susţinerii SUA pentru a lupta contra avansării fulgerătoare a ISIS spre Bagdad. Premierul şiit s-a deplasat însă într-o direcţie opusă, anunţând o represiune împotriva politicienilor şi liderilor pe care îi consideră „trădători”, iar ţinta furiei sale a devenit guvernul Arabiei Saudite, principala putere sunnită din Golf, care finanţează militanţii sunniţi din Siria, dar neagă că este în spatele ISIS. Acuzele lui Maliki intervin după ce luni Riadul a blamat sectarismul la Bagdad care alimentează violenţa. ONU consideră ofensiva jihadistă „o ameninţare vitală pentru Irak” şi un „pericol grav pentru regiune”, iar la Washington senatorul Graham estima că evoluţia ISIS face „inevitabilă o repetare a atacurilor tip 9/11”.
Întărit de o chemare la arme din partea celui mai înalt demnitar religios şiit din ţară şi de promisiunea de susţinere a Iranului, Maliki mizează pe mobilizarea majorităţii şiite irakiene în spatele leadership-ului său, în timp ce extremiştii sunniţi îşi continuă avansul spre capitală. Negocierile privind formarea unui nou guvern au fost suspendate şi riscul polarizării este tot mai mare. Premierul, care a câştigat alegerile acum două luni, pare a se apropia mai mult ca niciodată de propria sectă, care formează majoritatea în Irak. Hassan Suneid, un apropiat aliat al lui Maliki, a declarat că Alianţa naţională şiită trebuie să boicoteze toate colaborările cu cel mai mare bloc sunnit, Mutahidoon.
Eşecul politicii anti-sunnite
Apropiaţi ai premierului recunosc eşecul politicii sale de excluziune a sunniţilor dar cum jihadiştii se îndreaptă spre Bagdad, „nu este un bun moment pentru rezolvarea acestor probleme”.
În Irak, ca şi în SUA, sunt criticate eşecurile repetate ale premierului Maliki de a atrage sunniţii în politica sa, schisma devenind evidentă în timpul luptelor cu jihadiştii ISIS. În cei opt ani de când a preluat puterea, Maliki a refuzat mereu cererile sunniţilor de a avea un cuvânt de spus în gestionarea ţării şi a neglijat voit armata pentru a-şi slăbi adversarii. Tentativa de arestare a vice-preşedintelui sunnit când ultimele trupe americane părăseau Irakul, în 2011 şi represiunea contra unui site de protest sunnit în oraşul Ramadi în decembrie sunt doar două exemple ale eforturilor sale de a reduce la tăcere disidenţa. Acum, criza declanşată de acţiunea rapidă a ISIS de cucerire a nordului irakian i-a permis lui Maliki să reintre pe tărâmul familiar al liderului şiit contra unei ameninţări sunnite. Însă rapiditatea cu care combatanţii ISIS au invadat vaste teritorii irakiene nu îi asigură un viitor sigur lui Maliki. În Irak, nimeni nu exclude o preluare a capitalei de către djihadişti sau o intervenţie militară americană şi totul poate trimite ţara pe o traiectorie neaşteptată.
Iranul, în teren
Avansul rapid al insurgenţilor ISIS poate bulversa alianţele în Orientul Mijlociu, SUA şi Iranul putând coopera contra unui duşman comun, după ostilităţi care au durat 34 de ani. Iranul, prima putere şiită, are relaţii strânse cu Maliki şi partidele şiite care au exercitat puterea la Bagdad după ce forţele americane l-au înlăturat pe Saddam Hussein, în 2003. Preşedintele american, Barack Obama, criticat în Congres de republicani pentru că a făcut prea puţin pentru consolidarea Irakului după retragerea trupelor americane în 2011, are în vedere posibilităţi de acţiuni militare, dar echipa sa de consilieri studiază opţiunile. Obama a trimis un mic număr de puşcaşi marini la Bagdad pentru protecţia Ambasadei SUA, dar a exclus trimiterea de trupe la sol.
În timp ce la Casa Albă preşedintele continuă să consulte echipa sa de securitate naţională în următoarele zile, Iranul s-a poziţionat deja şi şi-a aprofundat angajamentul în Irak. Generalul Qassem Suleimani, comandantul forţei Qods – unitate de elită din cadrul Gardienilor Revoluţiei -, se află deja la Bagdad pentru coordonarea eforturilor de respingere a ISIS şi a insurecţiei sunnite. Numit şi „păpuşarul” Orientului Mijlociu, Suleimani este pionul din umbră al puterii de la Teheran, omul de încredere al ayatollahului Ali Khamenei. Iranul, acuzat de multă vreme că susţine şiiţi din Siria şi din Irak şi un rival al regatului saudit pentru leadership-ul regional, nu doreşte un stat sunnit la graniţele sale, iar preşedintele Hassan Rouhani a repetat susţinerea sa faţă de guvernul Maliki: „Marele popor iranian va face totul pentru protejarea locurilor sfinte ale imamilor şiiţi (în Irak) faţă de terorişti“.
