În ansamblul renovării unui apartament este inevitabil ca unele zone să suscite un interes mai puternic celor care se ocupă cu proiectarea lucrărilor.
Ne referim, în principal, la proprietari a căror atenţie este canalizată, în mod natural, spre zonele cele mai vizibile ale locuinţei. Acest lucru nu poate să aibă efecte negative atâta timp cât interesul disproporţionat se păstrează în sfera estetizării spaţiilor. De altfel, este cât se poate de normal ca livingul să fie avantajat, în planul cosmetizării, faţă de dormitor. Dar acest raport nu trebuie să fie prelungit şi în sfera calităţii lucrărilor. Acestea, indiferent de natura lor, trebuiesc executate la cel mai înalt nivel calitativ pentru că durabilitatea temporală depinde, în primul rând, de acest lucru.
Încăperile precum dormitoarele apartamentelor de bloc nu oferă condiţiile unor soluţii de reamenajare spectaculoase. Spaţiul redus, împreună cu funcţionalitatea lor centrală sunt cele mai importante impedimente pe care astfel de încăperi le ridică vizavi de asemenea soluţii. Cu toate acestea, renovarea zonei de noapte se poate face cu rezultate bune fără ca ea să implice costuri ridicate.
Dormitorul apartamentului pe care îl prezentăm are o suprafaţă de 16 mp, suprafaţă destul de mare pentru o cameră cu o asemenea destinaţie. Renovarea a fost proiectată în două etape: cea a lucrărilor propriu-zise şi cea a amenajării interioare.
În prima etapă au fost refăcute finisajele de pe toate suprafeţele. Mai întâi însă a fost înlocuită fereastra cu una termoizolantă iar peretele exterior a fost izolat prin placare cu polistiren expandat. Peste stratul de polistiren a fost trasă masă de glet în care a fost integrată şi plasă de armare din fibră de sticlă. În zona inferioară a ferestrei a fost montat un glaf din PVC. Ceilalţi trei pereţi, împreună cu plafonul, au fost curăţaţi de vechile straturi de finisaj, după care au fost gletuiţi şi zugrăviţi.
Caloriferul vechi, din fontă, a fost păstrat. Pentru buna lui funcţionare, conductele de tur şi retur au fost înlocuite cu unele din cupru, împreună cu robinetul şi capacele de aerisire. De asemenea, parchetul din lemn masiv a fost şi el păstrat. Acestuia i s-a dat o faţă nouă după ce a fost raşchetat şi lăcuit. Operaţiile de recondiţionare au fost repetate şi în cazul uşilor din lemn: vechile finisaje au fost curăţate, fisurile au fost astupate cu chit iar la final, uşile au fost băiţuite şi lăcuite.
În etapa secundă a reamenajării a fost gândit, întâi de toate, felul în care urma să fie mobilată camera. Pe lângă patul de mijloc cu dimensiuni de 160×200 cm, prevăzut cu două noptiere (foto 1), proprietarii s-au focalizat pe achiziţionarea unor corpuri de mobilier destinate depozitării tuturor elementelor textile ale familiei. Astfel, pe doi dintre pereţi au fost amplasate două dulapuri, fiecare dintre ele cu câte şapte uşi (foto 2). Pe ceilalţi doi pereţi au fost amplasate comode cu dimensiuni impresionante: fiecare dintre ele are 16 sertare. Pentru ca accesul la comoda din zona ferestrei să se poată face, a trebuit ca patul să fie amplasat în mijlocul camerei.
