Instanta suprema a decis ieri-noapte eliberarea din arest preventiv a celor patru acuzati din dosarul “Privatizarilor”. Decizia completului de noua judecatori, prezidat de judecatoarea Lidia Barbulescu, este definitiva. Stamen Stancev, Vadim Benyatov Don, Dorinel Mucea si Mihai Radu Donciu au primit in schimb interdictia de a parasi Bucurestiul pentru o perioada de 30 de zile. Cei patru inculpati acuzati de spionaj sau tradare si-au sustinut nevinovatia timp de sase ore in fata instantei, fiind audiati pe rand. Dupa incheierea audierilor, completul a ramas in pronuntare, in miez de noapte venind si decizia de eliberare din arest. Inculpatii au parasit arestul in zori.
Tradator transformat subit in erou
Fostul adjunct al sefului Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie, Dorinel Mucea, a sustinut in timpul audierilor ca a adus o multime de bani la bugetul de stat si ca nu merita un asemenea tratament. Conform declaratiilor lui Mucea, firma ENEL ar fi oferit initial 720 milioane de euro pentru achizitionarea pachetului majoritar din actiunile Electrica Muntenia, pentru ca mai tarziu sa-si majoreze oferta la 820 milioane de euro. Statul ar fi castigat astfel o suta de milioane, datorita abilitatii lui Mucea. Ideea nu este noua. Dupa doua luni de zile in care l-au catalogat pe Mucea drept tradator/vanzator de tara, doua cotidiene centrale s-au transformat, subit, in aparatori din oficiu ai fostului secretar de stat. Ce a spus Mucea luni in fata instantei a publicat “Adevarul” in 17 ianuarie, sub semnatura lui Mirel Curea. Nici “Jurnalul National” nu s-a lasat mai prejos. Cu procurorul Ciprian Nastasiu pe post de tinta, Victor Ciutacu a indemnat la indelunga chibzuinta cu privire la judecarea acestui dosar deoarece Dorinel Mucea s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului (CEDO), unde a cerut nu mai putin de 100.000 de euro pentru fiecare zi de arest.
Probe suplimentare
Cei patru inculpati au primit mandate de arestare preventiva in 29 noiembrie 2006, pentru 20 de zile. Pe data de 17 decembrie 2006, un complet de trei judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a admis propunerea procurorilor Parchetului General de prelungire cu inca 30 de zile a mandatelor de arestare preventiva pentru lotul “Stancev”. Masura a fost posibila deoarece in acel interval de timp au reiesit elemente noi in acest caz, fiind extinse cercetarile. Astfel, un martor, fost director al SC Romaero SA, a declarat ca societatea face parte din industria de aparare a Romaniei si, foarte important, raportul de evaluare a societatii a fost clasificat ca secret de serviciu. Avand acest indiciu, procurorii au decis ca Stancev si consilierul ministerial Mihai Radu Donciu pot fi acuzati si de transmitere de informatii confidentiale din industria de aparare. Cu toate acestea, judecatorii i-au eliberat din arest pe cei patru, in ciuda acuzatiilor deosebit de grave aduse.
Bulgarul Stamen Stancev, rusul Vadim Benyatov Don, cehul Michael Susak si Mircea Calin Flore sunt acuzati de spionaj si de constituirea unui grup infractional organizat care actiona in mod coordonat pentru divulgarea de secrete economice si concurenta neloiala. Mircea Calin Flore si Michael Susak sunt cercetati in lipsa de catre procurorii DIICOT.
La fel, functionarii ministeriali Mihai Dorinel Mucea, Mihai Radu Donciu si Robert Marius Neagoe (sotul judecatoarei Mona Lisa Neagoe, presedintele Tribunalului Bucuresti) sunt acuzati de tradare prin transmitere de secrete si de constituirea unui grup infractional organizat. In acelasi dosar mai este acuzat de complicitate la spionaj si turcul Oral Mustafa.
Complicitate ministeriala
“Dosarul privatizarilor” include si doi ministri. La 22 decembrie 2006, Parchetul General arata ca procurorii au declansat urmarirea penala a Codrut Seres, fostul ministru conservator al Economiei si Comertului, sub acuzatiile de sprijinire a unui grup infractional organizat cu caracter transnational si de tradare prin transmitere de secrete. Fostul ministru conservator a negat acuzatiile, sustinand ca este victima unui proces politic orchestrat de Palatul Cotroceni. Potrivit procurorilor, Seres ar fi transmis date si informatii confidentiale unei grupari infractionale organizate cu caracter transnational. El a fost monitorizat inca din 2005 de Serviciul Roman de Informatii (SRI), fiindu-i interceptate convorbirile telefonice. In urma anchetei s-a stabilit ca Seres a avut legaturi directe cu Stamen Stancev, punand la cale aranjamente de culise privind privatizarile unor importante societati cu capital de stat, precum Electrica Muntenia, Hidroelectrica, Romaero, Avioane Craiova, Romtelecom, Posta Romana.
Al doilea ministru banuit ca ar fi avut legaturi cu gruparea condusa de Stancev este Zsolt Nagy, ministrul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiilor. Printre altele, Nagy ar fi verificat permanent daca discutiile telefonice ale acuzatiilor sunt monitorizate, lucru infirmat de actualul ministru. Comisia speciala de la Cotroceni face de mai bine de o luna verificari asupra cererii Parchetului privind avizul de urmarire penala fata de Nagy.
