Fostul spion rus Aleksandr Litvinenko, spitalizat la University College Hospital din Londra dupa o posibila otravire, a decedat joi-noapte (ora 21.21 GMT), in urma agravarii brutale a starii sale de sanatate in ultimele 24 de ore, fara ca medicii sa-si dea seama ce a produs deteriorarea.
Fostul colonel FSB (serviciile secrete ruse, ex-KGB), opozant declarat al presedintelui rus Vladimir Putin, a sfidat Kremlinul si pe patul de spital. Vizibil slabit si chinuit de durere, Litvinenko a declarat ca este constient ca nu poate castiga lupta cu substantele chimice care ii distrugeau organele vitale, dar a subliniat ca adevarul va iesi la suprafata cu sau fara el. „Ticalosii m-au doborat, dar nu vor putea face acest lucru cu toti”.
Scrisoare postuma
Purtatorul sau de cuvant, Alex Goldfarb, a citit ieri in fata presei o scrisoare postuma in care Litvinenko il acuza pe Putin ca este responsabil de moartea sa. „Puteti face sa taca un om (…) dar asta se va repercuta, domnule Putin, asupra restului vietii dumitale”, scrie Litvinenko in scrisoare, estimand si ca presedintele rus „era nedemn” de aceasta functie.
Iradiat
Toxicologii britanici avansau aseara ipoteza iradierii lui Litvinenko cu Poloniu 210. Ei spun ca in urina acestuia au fost detectate „doze masive” din respectiva substanta. Scotland Yard-ul a precizat ieri ca va trata moartea fostului colonel FSB ca pe „o moarte inexplicabila”. Amicii fostului spion, care obtinuse azil politic in Marea Britanie in 2001 si recent nationalitatea britanica, au reiterat acuzatiile aduse Moscovei, convinsi ca de acolo a venit reteta otravirii.
Povestea unui revoltat
Fostul agent al serviciilor secrete ruse s-a aflat in mijlocul scandalurilor care au insotit ascensiunea politica a presedintelui Vladimir Putin si declinul fostei eminente cenusii de la Kremlin in epoca Eltin, Boris Berezovski. Litvinenko, 43 de ani, simboliza era „kompromat” din anii '90, forma de propaganda care foloseste materiale compromitatoare in presa pentru a face sa cada capetele opozantilor.
Prima aparitie mediatica a acestui fost colonel FSB, insarcinat cu lupta contra mafiei ruse, dateaza din noiembrie 1998, cand a aparut in fata camerelor impreuna cu agenti mascati pentru a denunta ordinul primit de la conducere de a-l asasina pe controversatul om de afaceri Boris Berezovski. Acuzatiile, greu de stabilit, au obligat directorul de atunci al FSB, „un oarecare” Vladimir Putin, sa promita destituirea organizatorilor acestui complot „fara a tine seama de gradul lor”. Patru luni mai tarziu, Litvinenko este arestat si inchis pentru „abuz de putere”. Desi achitat dupa proces, este arestat la iesirea din tribunal. In 2000, urmarirea penala este abandonata, dar ramane in arest la domicliu. El paraseste Rusia cu familia, emigrand in Marea Britanie. Impreuna cu un istoric rus stabilit in SUA el editeaza „FSB face Rusia sa explodeze”, carte in care acuza autoritatile ruse de organizarea de atentate asupra unor cladiri in 1999, soldate cu 300 de morti. El declara ca aceste atentate sunt opera serviciilor secrete care vizau sa le atribuie separatistilor ceceni pentru a justifica intrarea trupelor ruse in Cecenia. Asa, Aleksandr Litvinenko trece in categoria „dusmanilor din interior”, catalogati intolerabili de Kremlinul devenit refractar la orice critica in urma alegerii, in 2000, a lui Putin, a carui popularitate a crescut in ritmul avansarii armatei federale in Cecenia. Litvinenko si-a continuat seria atacurilor contra Kremlinului si in 2004 presa britanica facea cunoscuta lansarea de cocteiluri Molotov asupra domiciliului sau londonez.
Fostul ofiter KGB Andrei Lugovoi, care s-a intalnit la 1 noiembrie cu Litvinenko, a negat orice amestec in posibila lui otravire si a declarat ca este dispus sa coopereze cu Scotland Yard, precizand in „The Times” ca are unele banuieli privind persoanele implicate in acest caz.
