Ministrul britanic de Finanţe, George Osborne, a confirmat joi că nimic nu va obliga Marea Britanie să împărtăşească lira sterlină cu o Scoţie independentă, în cazul victoriei „DA“ la referendumul din septembrie.
Ultimele declaraţii ale oficialilor de la Londra lasă să se întrevadă scenariul „unei Scoţii independente dar privată de lira sterlină”. Potrivit BBC, care citează surse apropiate guvernului, cancelarul „Eşichierului” va afişa „probabil” opoziţia sa faţă de o uniune monetară dacă adepţii independenţei Scoţiei câştigă referendumul privind statutul regiunii nordiste.
„Dacă Scoţia părăseşte Marea Britanie, părăseşte şi lira sterlină” a avertizat Osborne, fără a surprinde pe nimeni. Partidul conservator, căruia îi aparţine, este mai reticent de a se separa de Scoţia şi de petrolul acesteia şi ministrul urmează linia guvernului conservator dar şi avizul marilor partide – laburist şi liberal-democrat.
De câteva zile, Londra şi-a înmulţit chemările la ordine, jucând atât pe aspectul sentimental dar şi pe cel al fricii. Şeful Băncii Angliei, Mark Carney a lansat primul o alertă privind pericolul existent şi a explicat că împărţirea unei monede necesită abandonarea suveranităţii, menţionând zona euro. Premierul britanic, David Cameron a preferat o abordare blândă pentru a păstra scoţienii: „vrem să rămâneţi”, pleda el la 8 februarie, evocând cu emoţie Jocurile Olimpice de la Londra şi Team GB. Miercuri a schimbat însă tonul, arătându-se solidar cu ministrul său de Finanţe.
Cu 37% din sondajele făcute de Scotland on Sunday în rândul scoţienilor care se declară pentru ieşirea din Regatul Unit, contra 44% care se opun şi 19% indecişi, „Nu” rămâne majoritar dar „Da” progresează. Analiştii britanici consideră că Downing Street nu are de ce să se îngrijoreze şi determinarea guvernului britanic de a descuraja alegătorii scoţieni de a se separa de Marea Britanie nu face decât să distanţeze mai mult „nu” de „da” pentru slăbirea Scottish National Party (SNP). Politologul Patrick Dunleavy de la London School of Economics, consideră tactica lui Cameron şi a guvernului său „contraproductivă”. Londra exercită un şantaj asupra electorilor scoţieni, ceea ce „ar putea, dimpotrivă, să incite să-şi afirme voinţa lor de independenţă”.
La rândul său, economistul Amit Kara de la UBS, Londra, consideră că o excludere din Uniunea monetară britanică ar fi un şoc. Edinburgul ar putea să menţină lira sterlină asemenea ţărilor nelegate de SUA dar care adoptă dolarul. Dar asta ar obliga la dependenţa de o bancă centrală a cărei politică monetară ar fi deconectată de economia sa. Or, criza a demonstrat importanţa armelor monetare pentru susţinerea băncilor, întreprinderilor, pieţei de credite şi a puterii de cumpărare.
Bătălia pentru petrol
Principala îngrijorare a scoţienilor legată de accesul la independenţă este impactul asupra economiei şi soluţii ca integrarea în zona euro sau crearea unei noi monede, sunt percepute ca prea costisitoare şi foarte riscante. Apoi, cum vor fi împărţite resursele petroliere rămâne una din problemele-cheie ridicate de independenţa Scoţiei. 90% din producţia de hidrocarburi ale Marii Britanii se situează în apele teritoriale scoţiene, o mană care reprezintă astăzi 1,6% din reţetele fiscale ale Londrei, dar care ar reprezenta 15% pentru cele ale Scoţiei independente. Ceea ce i-ar permite să devină una din ţările cele mai bogate din lume, cu un PIB pe locuitor de 31.130 euro pe an, contra 26.340 euro în restul Marii Britanii. Ca să nu mai menţionăm faptul că Londra, care nu doreşte pierderea controlului asupra acestor resurse, va trebui să cedeze totalitatea puţurilor de petrol. De asemenea, potrivit SNP, ţara va putea conta şi pe veniturile din turism, industria de whisky şi din energiile alternative, în plină expansiune.
