După provocarea lansată lui Victor Ponta în dezbaterea de miercuri seară, Klaus Iohannis a fost și mai ferm ieri, cerând ca Senatul și Camera Deputaților să se reunească astăzi nu doar pentru respingerea legii privind grațierea și amnistia, ci și pentru a încuviința cererile DNA de arestare a unor parlamentari, „indiferent de culoarea politică a celor vizați“. „E ultimul moment în care, domnule Ponta, trebuie să demonstrați că ceea ce reclamați că vreți, stat de drept, și credeți. Haideți să facem tot ce putem pentru a convoca Parlamentul“, i-a transmis candidatul ACL șefului PSD, subliniind că, în caz contrar, aveam de-a face doar cu „vorbe, vorbe, vorbe“.
Iohannis a mai arătat că a avut o convorbire cu deputatul PNL Mircea Roșca, în cazul căruia DNA a cerut încuviințarea arestării preventive, după ce l-a acuzat de trafic de influență. „Procedura legală o sprijin inclusiv pentru domnul Roșca, mâine, dacă se întrunește Camera, poate să dea vot pentru încuviințare“, a afirmat Iohannis.
La scurt timp după declarațiile șefului său de partid, deputatul PNL Mircea Roșca a transmis și el presei, printr-un comunicat, că solicită conducerii Camerei urgentarea procedurilor pentru ridicarea imunității sale parlamentare. Un alt parlamentar PNL, senatorul Akos Mora – al cărui nume a fost invocat, de asemenea, de premierul Ponta când a vrut să arate că și liberalii au probleme de integritate -, a anunțat ieri că se autosuspendă din partid, pentru a nu afecta imaginea formațiunii și a candidatului Klaus Iohannis.
Răspunsul PSD 1: cei vizați de DNA nu au avut timp să se apere
Sub presiunea cererii publice de convocare imediată a Parlamentului, eșalonul doi al PSD s-a mobilizat și a încercat, prin diferite metode, să spele imaginea partidului și a candidatului Victor Ponta.
Cel mai des invocat motiv pentru respingerea cererii ACL este lipsa timpului necesar. Adică, carevasăzică, nu ar putea fi convocate mâine ședințe la Cameră și Senat deoarece nu ar avea când să ajungă în București parlamentarii risipiți prin țară. „Este ultima zi de campanie şi toată lumea este în teritoriu“, a explicat deputatul PSD Florin Iordache. Potrivit acestuia, termenele prevăzute în Regulamentele celor două Camere trebuie respectate mai ales când este vorba de cererile DNA de arestare preventivă, iar cei vizați trebuie să se poată apăra. Evident, deputatul PSD omite faptul că, în alte situații, când a dorit majoritatea la putere, termenele din regulament nu au fost respectate, iar procedurile au fost urgentate. Totodată, Iordache pare să uite că aproape toate cererile DNA au vechime de peste o lună: cele referitoare la Ecaterina Andronescu (PSD) și Șerban Mihăilescu (ex-PSD, acum UNPR) datează din 30 septembrie, cea care îl privește pe Ioan Adam (PSD) e din 17 octombrie, iar cea care îl vizează pe deputatul Ion Diniță (PC), din 10 octombrie. Cea mai recentă cerere, în care DNA cere arestarea preventivă a deputatului PNL Mircea Roșca, datează de marți, 11 noiembrie.
Răspuns PSD 2: Partidul nu susține legea amnistiei
Față de Florin Iordache, deputatul PSD Bogdan Niculescu Duvăz a mers și mai departe cu dezinformarea, susținând că legea grațierii și amnistiei nici nu ar fi susținută de social-democrați. „Această lege nu e iniţiativa PSD, n-am susţinut-o niciodată. Există un parlamentar de la minorităţile naţionale altele decât maghiare şi un parlamentar de la noi (Mădălin Voicu – n.r.), care au făcut o iniţiativă acum vreo doi ani şi care s-a tot plimbat prin Parlament“, a susținut Duvăz la RFI.
Iată însă doar câteva din declarațiile făcute de social-democrați în apărarea legii privind grațierea și amnistia. În 16 decembrie 2013, adică la aproape o săptămână de la marțea neagră (când au încercat pesediștii, prima dată, să impună adoptarea proiectului), premierul Victor Ponta spunea că PSD susține „de principiu“ adoptarea legii, dar că trebuie să existe discuții cu Ministerul Justiției, CSM și Înalta Curte de Casație și Justiție. O zi mai târziu, pe 17 decembrie 2013, președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, spunea: „Dacă în România Parlamentul nu mai are dreptul să producă o asemenea lege, înseamnă că România, pentru care eu am luptat în ’89, nu este România dumneavoastră şi nu trăiesc în ea“.
Copleșiți, ulterior, de reacțiile negative venite din afara țării, social-democrații au schimbat atunci tactica: nu au mai spus public că susțin legea, dar au refuzat să o respingă în plenul Camerei. Au retrimis-o la Comisia juridică spre, chipurile, dezbatere publică, de unde va fi repusă pe tapet odată trecute alegerile prezidențiale.
Doar prin susținerea PSD a legii se explică însă refuzul constant de care s-a lovit opoziția când a cerut, în mod repetat, să fie reintrodus proiectul pe ordinea de zi pentru a fi dat un vot de respingere. Prima cerere în acest sens a fost făcută de deputatul PDL Cezar Preda, chiar pe 17 decembrie 2013 (stenogramele ședinței Camerei atestă acest lucru). Cea mai recentă cerere cu același subiect a venit dinspre liberali și a fost respinsă pe 27 octombrie 2014, prin votul deputaților PSD, UNPR, PC și PLR (partidul lui Călin Popescu Tăriceanu).
Răspunsul PSD 3: Respingerea nu ar fi pentru eternitate
Din postura de politician cu experiență, dar și de condamnat de două ori pentru fapte de corupție, Adrian Năstase i-a oferit alt sfat lui Victor Ponta: „Victor, spune că ești de acord cu propunerea de convocare a Parlamentului“. Raționamentul -fostului premier este explicat tot de el, extrem de transparent: „Un vot -negativ pe acest proiect nu ar -însemna respingerea pentru eternitate a unei legi a grațierii și -amnistiei. Parlamentul are dreptul de a relua acest subiect, cu un nou proiect de -lege, într-o altă sesiune“. Cu alte cuvinte, maestrul își sfătuiește discipolul să păcălească opoziția și electoratul.
De altfel, acesta este stilul – păcăleală și minciună – în care funcționează mai mereu, în ultimii ani, PSD. Două noi mostre a oferit Victor Ponta chiar în dezbaterea de miercuri, când a spus că fostul lider al PNL Crin Antonescu a participat la mitingul de susținere a baronului local Constantin Nicolescu, ex-președinte al CJ Argeș, și când a arătat că liberalii nu aveau cum să voteze împotriva legii amnistiei, deoarece nu ar fi existat un vot. Au existat chiar mai multe voturi, ultimul fiind cel deja amintit, din 27 octombrie.
Care sunt vulnerabilitățile celor doi candidaţi la prezidenţiale
Victor Ponta (PSD-UNPR-PC) are 42 de ani și este premierul României din mai 2012. A intrat în politică în 2001, când a devenit șef al Corpului de Control al Guvernului Năstase. În 2010 a devenit președintele PSD.
Scandalul plagiatului. În 2012, revista Nature a publicat un material în care demonstra că Victor Ponta a plagiat la lucrarea de doctorat, susținută în 2003. Oficialii PSD au declanșat o adevărată ofensivă în favoarea premierului. O primă decizie de plagiat a fost desființată prin ordin de ministru al Educației, o dată cu organismul care a emis-o, CNATDCU. Consiliul de Etică, subordonat ministrului Educației, Ecaterina Andronescu, a decis că teza respecta legislația din 2003, când a fost susținută, iar Parchetul condus de Tiberiu Nițu a dat NUP.
A fost sau nu ofițer acoperit? Președintele Traian Băsescu a susținut că Victor Ponta a fost ofițer acoperit SIE, în perioada 1997-2001. În acest fel, Ponta, procuror la acea vreme, a încălcat Constituția, care le interzice magistraților să ocupe și alte funcții. Premierul nu a răspuns punctual acuzațiilor președintelui. Mai mult, Ponta nu a explicat de ce Guvernul a emis o hotărâre prin care secretizează numele foștilor ofițeri acoperiți.
Atitudinea față de instituțiile statului. În vara lui 2012, USL l-a schimbat pe Avocatul Poporului, singurul care putea contesta ordonanțele Executivului. Apoi, Guvernul Ponta a emis o ordonanță de urgență prin care scădea cvorumul la referendumul pentru demiterea președintelui. A semnat un protocol cu sindicatul condus de Mircea Dogaru, privind desființarea Curții Constituționale, ANI, DNA, CNSAS. Pe aceeași linie s-au înscris tentativa de schimbare a procurorului Lucian Papici, care a întocmit rechizitoriul lui Liviu Dragnea. Înainte de campania electorală, Ponta a suspendat, prin ordonanță de urgență, Statutul aleșilor locali, pentru a permite traseismul, care a avantajat PSD.
Oferirea de pomeni electorale. Candidatul Victor Ponta a profitat din plin de calitatea de premier pentru a aproba sau doar a flutura în fața alegătorilor o serie de măsuri cu impact social. Recent, premierul a anunțat că salariile a 300.000 de angajați din Sănătate vor fi majorate cu 100 de lei de la 1 ianuarie 2015. Guvernul a mai promis, printre altele, creșterea salariilor și a pensiilor, a indemnizațiilor pentru veterani, a alocațiilor pentru copii din familile nevoiașe. Cum premierul nu a prezentat în Parlament bugetul pe 2015, nu este clar care dintre măsurile fluturate în campanie sunt sustenabile.
Campanie murdară. A gestionat o campanie plină de atacuri sub centură la adresa contracandidatului său Klaus Iohannis. Candidatul ACL a fost acuzat că deține șase case, că nu are copii sau că “vinde Ardealul”. De asemenea, premierul a folosit Corpul de Control pentru a-l acuza pe Iohannis că a fost implicat în retrocedări ilegale. Poșta Română a distribuit fluturași potrivit cărora Iohannis va tăia pensiile.
Biserica și religia, în campanie. Guvernul a alocat sume consistente de la buget pentru Biserica Ortodoxă Română, obținând în schimb sprijinul unor prelați. În plus, campania PSD a fost presărată de atacuri la adresa faptului că Iohannis nu este “un bun ortodox”, deși etnicii germani sunt protestanți și catolici.
Klaus Iohannis (ACL) are 52 de ani și este președintele PNL. Primar al Sibiului în anul 2000, a fost propus premier, în 2009, de Crin Antonescu, dar a fost refuzat de președintele Traian Băsescu. Înainte de a fi președintele PNL, a fost un an de zile prim-vicepreședintele formațiunii.
Un proces de incompatibilitate pe rol. Instanţa supremă va discuta, pe 18 noiembrie, la două zile după alegeri dosarul de incompatibilitate al candidatului ACL. Instanța va decide definitiv dacă primarul Sibiului, Klaus Iohannis, a fost în incompatibilitate în perioada în care a reprezentat municipiul în adunările generale ale acţionarilor societăţilor Apă-Canal şi Pieţe sau dacă raportul ANI va fi anulat, aşa cum a dispus şi Curtea de Apel Alba-Iulia în septembrie 2013. Posibilitatea ca un președinte ales să fie declarat incompatibil a generat controverse în timpul campaniei.
Lipsa culturii politice. Confruntările cu premierul Victor Ponta au relevat faptul că Iohannis nu este informat în privința unor evenimente politice majore din ultimii ani sau nu a asimilat importanța acestora. A încurcat între ele articole din Constituție, a dovedit lacune în zona dosarelor de corupție, n-a știut exact când e nevoie și când nu de votul Parlamentului pentru a ancheta un senator, deputat sau ministru, nu a pomenit nimic de scandalul plagiatului și lista ar putea continua.
Raportare confuză la momente cruciale. Iohannis este, în prezent, președintele PNL, partid implicat în 2012 în acțiunea de demitere a președintelui Traian Băsescu, criticată pe plan internațional, după ce au fost atacate o serie de instituții ale statului. Iohannis, însă, nu a avut o raportare clară la acele evenimente, lăsând impresia că nu înțelege că anvergura subiectului depășește cazul particular al lui Traian Băsescu.
Relația cu Crin Antonescu. Deși a fost adus în PNL ca prim-vicepreședinte de către fostul lider al partidului, Crin Antonescu, candidatul ACL este acuzat că l-ar fi îndepărtat atât cât funcția de președinte al partidului, dar și din cea de prezidențiabil. Realitatea a fost mai complicată, retragerea lui Antonescu fiind stabilită de un cerc restrâns de lideri ai PNL, nemulțumiți de scăderea acestuia în sondaje. Chiar și așa problema de imagine a rămas, mai ales că Antonescu a evitat să se implice în campania lui Iohannis.
Lipsa spontaneității în aparițiile publice. Klaus Iohannis pare lipsit de replică în momentele importante. Faptul a fost relevant și în cele două confruntări cu Victor Ponta. Pe fiecare subiect, Iohannis s-a mișcat bine în primul moment, dovedind că staff-ul l-a pregătit pentru o serie de situații. După replica lui Ponta, Iohannis părea de fiecare dată surprins.
Lipsa experienței în plan extern. Lipsa contactelor externe la nivel înalt este explicabilă în contextul în care deține un post în administrația locală, cel de primar al Sibiului. Însă el a dovedit că nu cunoaște mecanismele relațiilor externe, iar în privința politicii externe a repetat câteva lucruri generale despre orientarea euro atlantică. Iohannis a încercat să compenseze pe ultima sută de metri, prezentând o scrisoare de susținere din partea cancelarului Germaniei, Angela Merkel.
