Cu un guvern corupt ศi subordonat grupurilor de interese ศi cu o opoziศie la fel de coruptฤ ศi ineptฤ, românii ศi-au pus speranศele în preศedintele Iohannis sฤ fie ultima pavazฤ în apฤrarea intereselor cetฤศeanului în faศa abuzurilor statului în pofida ofertei subศiri a candidatului Iohannis (un preศedinte altfel, mai puศin scandal, etc). Prestaศia prezidenศialฤ aratฤ cฤ aceste speranศe au fost investite prost. Preศedintele Iohannis nu pare sฤ aibฤ altฤ agendฤ decât aceea ca Iohannis sฤ fie preศedinte.
Preศedintele Iohannis începe sฤ semene tot mai mult cu Barack Obama. S-a ales pe un val de entuziasm popular care i-a oferit cea mai mare diferenศฤ electoralฤ de dupฤ aberaศia de la 20 mai 1990, a publicat douฤ cฤrศi în ศase luni deศi n-a apucat sฤ facฤ absolut nimic în mandatul sฤu ศi are ศanse foarte bune sฤ devinฤ cel mai slab lider din istoria recentฤ a ศฤrii. Dar dacฤ Obama se poate consola cu un premiul Nobel pentru Pace pe care l-a luat pentru simplul fapt de a fi fost ales ศi cu gândul cฤ America funcศioneazฤ (chiar mai) bine ศi fฤrฤ el, Iohannis riscฤ sฤ devinฤ un eศec ruศinos ศi sฤ ducฤ ศara într-o fundฤturฤ.
De mai bine de trei ani, guvernul Ponta foloseศte politica fiscalฤ ca pe o armฤ politicฤ. Dacฤ existฤ creศtetere economicฤ în România, acest lucru se îmtâmplฤ împotriva politicii guvernamentale ศi nu ca urmare a acesteia. Cineva i-a deschis ochii lui Ponta asupra avantajelor politice ale manipulฤrii taxelor ศi impozitelor ศi, de atunci, acest guvern ba creศte taxe ศi impozite, ba inventeazฤ unele noi doar ca sฤ renunศe la ele câteva luni mai târziu, ba le scade numai ca sฤ introducฤ altele într-o cacofonie fiscalฤ care afecteazฤ predictibilitatea pieศei româneศti ศi creazฤ incertitudine în rândurile populaศiei ศi al investitorilor. Din cauza acestei politici obscure ale cฤrei resorturi nu au nimic de-a face cu interesele economiei româneศti ศi totul cu interesele electorale ศi de afaceri ale celor care se aflฤ în fruntea guvernului, de trei ani investiศiile strฤine directe se reduc an de an în mod dramatic iar statul nu poate compensa prin investiศii guvernamentale pentru cฤ prioritฤศile sale sunt altele.
Guvernul este principala frânฤ în calea creศterii care nu îศi poate atinge potenศialul pentru din cauza abuzului de reglementฤri ad hoc ศi decizii arbitrare. La aศa guvernare, aศa opoziศie, par sฤ-ศi fi spus cei de la PNL, care au aruncat în Parlament mânuศa dublฤrii alocaศiilor pentru copii iart guvernul laศ n-a avut curajul sฤ o ridice. Ca ศi Ponta cu alte ocazii, PNL a acศionat ca ศi cum Parlamentul chiar are puterea magicฤ de a conjura bani din nimic ศi de impune bunฤstare prin decret. Fฤrฤ nici cea mai micฤ grijฤ pentru sursele de finanศare, sustenabilitate ศi impact bugetar. Se repetฤ momentele 2007-2008 cu creศterile de pensii ศi creศterea salariilor profesorilor, care au adus ศara în pragul falimentului. Acum, ca ศi atunci, problema nu este dacฤ pensionarii, acum minorii, meritฤ sau nu pensii ศi alocaศii mai mari, problema este cฤ aceste mฤsuri trebuie fundamentate serios ศi nu sunt fundamentate deloc. Ceea ce se întâmplฤ este o competiศie electoralฤ pentru câศtigarea voturilor în 2016 prin mituirea alegฤtorilor cu alocaศii ศi mฤsuri fiscale ale cฤror consecinศe nu le cunoaศte nimeni. Or, o ศarฤ nu poate fi guvernatฤ iresponsabil de la o rundฤ de alegeri la alta în virtutea intereselor electorale ale competitorilor pentru cฤ în acest fel buna guvernare va fi întotdeauna amânatฤ, investiศiile nu vor fi niciodatฤ o prioritate iar reforma administraศiei nu se va face niciodatฤ.
În aceste condiศii, preศedintele, a cฤrui atribuศiune este sฤ vegheze la buna funcศionare a instituศiilor statului ศi sฤ medieze între acestea trebuie sฤ fie vocea raศiunii care cheamฤ instituศiile politice la ordine. Funcศia de mediere nu poate însemna mica înศelegere cu Ponta ศi atitudinea împฤciuitoristฤ de dragul de a evita „scandalul”. Medierea înseamnฤ sฤ ceri socotealฤ instituศiilor atunci când nu îศi fac treaba ศi sฤ-ศi foloseศti prestigiul pentru a le forศa sฤ respecte un standard al responsabilitฤศii ศi excelenศei. Or, preศedintele nu pare sฤ fi avut nicio clipฤ printre preocupฤri, buna guvernare ศi funcศionarea instituศiilor.
Dar dacฤ de Justiศie, unde preศedintele joacฤ un rol esenศial, ai arฤtat cฤ nu-ศi pasฤ cu adevฤrat înghiศind pe nemestecate un procuror obscur la DIICOT, politicฤ externฤ nu faci, dupฤ cum ai demonstrat la Riga unde în pofida mizelor evidente pentru România, nu ai fost capabil sฤ formulezi propuneri clare, atunci la ce eศti bun, domnule Iohannis, în afarฤ de lansat cฤrศi?
