NATO şi UE fac apel la reţinere în Macedonia după confruntările sângeroase între poliţie şi membrii unui grup armat de origine albaneză, soldate cu 22 de morţi la Kumanovo, în nordul acestei ex-republici iugoslave.
Tensiunile s-au accentuat în Macedonia după incidentele sângeroase din weekend, deşi poliţia a afirmat că a pus capăt unei operaţiuni lansată în ajun contra unui grup armat de insurgenţi de origine albaneză, soldată cu 22 de morţi şi 37 de răniţi la Kumanovo, în nordul ţării, la frontiera cu Kosovo.
Trupe de elită, transportoare blindate de trupe, poliţişti cu căşti şi veste anti-glonţ au încercuit cartierul cu majoritate albaneză musulmană al oraşului unde se refugiaseră membrii grupului armat.
Autorităţile au precizat că atacatorii „veniţi dintr-o ţară străină“ fac parte dintr-un „grup terorist deosebit de periculos“, ai cărui membri se află sub mandate internaţionale de arestare.
Atacatorii, presupus albanezi şi descrişi ca „terorişti“ de către guvern, au venit „dintr-o ţară vecină“ pentru a ataca instituţiile de stat din regiunea Kumanovo, la 40 km nord de Skopje, capitala Macedoniei. Confruntările au făcut şi un număr nedeterminat de victime de partea „teroriştilor“.
Incidentele din Kumanovo au intervenit după ce la 21 aprilie un grup armat de albanezi veniţi din Kosovo a ocupat pentru scurtă vreme un mic comisariat de poliţie la frontiera de nord a Macedoniei, cerând crearea unui stat albanez pe teritoriul acestei foste republici iugoslave.
Evenimentele îngrijorează ansamblul Balcanilor şi UE şi NATO s-au declarat „profund preocupate“ de aceste violenţe care trezesc temerile unui conflict similar celui din 2001, care a opus timp de şase luni forţele armate cu rebelii albanezi care cereau drepturi în societate.
Macedonia este candidat la aderarea la UE de zece ani şi doreşte integrarea în NATO, dar ţara nu a reuşit să avanseze din cauza opoziţiei Greciei care neagă vecinei sale dreptul de a utiliza numele „Macedonia“ pe care îl consideră a aparţine istoriei elene.
Mica republică ex-iugoslavă se află într-o gravă criză politică, ce opune de luni de zile principale partide slave şi opoziţia de stânga ce acuză puterea conservatoare de corupţie şi punerea sub ascultare a peste 20.000 de persoane, între care politicieni, ziarişti, şefi religioşi.
Tensiunile s-au exacerbat după alegerile legislative şi prezidenţiale din 27 aprilie, câştigate larg de naţionaliştii VMRO-DPMNE dar contestate, opoziţia cerând convocarea de noi alegeri şi denunţând deriva „tiranică“ a regimului.
