În Ucraina, ziua de ieri a fost una de doliu, decretat după atacul separatiştilor asupra unui avion ucrainean militar, soldat cu 49 de morţi. Preşedintele francez şi cancelarul german au transmis preşedintelui rus „grava lor preocupare faţă de continuarea luptelor în estul Ucrainei”.
Atacul separatiştilor din estul Ucrainei asupra unui avion militar IL-76, soldat cu 49 de morţi, a pus capăt speranţelor de detensionare din ultimele zile ca urmare a primelor contacte între Kiev şi Moscova. Preşedintele Poroşenko a promis „un răspuns adecvat” separatiştilor şi a declarat duminica zi de doliu. În plus, gărzile sale de corp au descoperit o bombă extrem de puternică în faţa sediului guvernului, un dispozitiv exploziv umplut cu cinci grenade şi un kg de şuruburi metalice. Potrivit armatei ucrainene, rebelii au folosit arme antiaeriene şi mitraliere de mare calibru avionului. Responsabilii ruşi nu au comentat direct atacul, dar au cerut o încetare imediată a operaţiunilor militare ucrainene în est, în timp ce sâmbătă au continuat lupte între forţele ucrainene şi separatişti în mai multe oraşe din est. Poroşenko i-a cerut omologului său francez, Francois Hollande, să pledeze pentru sancţiuni europene mai ample contra Rusiei dacă va continua să destabilizeze ţara sa. Hollande şi cancelarul german, Angela Merkel, i-au transmis preşedintelui rus „grava lor preocupare faţă de continuarea luptelor în estul Ucrainei”. La rândul său, şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a subliniat la Moscova că negocierile cu Kievul sunt imposibile câtă vreme armata ucraineană continuă operaţiunea din est şi i-a solicitat omologului său american, John Kerry să „îşi folosească influenţa” asupra Kievului pentru a pune capăt acestei operaţiuni. Cu câteva zile înainte, Lavrov a recunoscut în premieră că Rusia a acordat sprijin separatiştilor din estul ucrainean, în timp ce un lider al acestora se afla la Moscova pentru a cere ajutor.
Tensiuni vs sancţiuni
Ucraina afirmă că Moscova înarmează separatiştii care şi-au creat enclave pe care le vor alipite de Rusia. Săptămâna trecută, Ucraina declarase că trei tancuri au traversat frontiera în estul ucrainean şi separatiştii au recunoscut că se află în posesia lor. Deşi Rusia a negat orice implicare, Departamentul de Stat american şi NATO au precizat că deţin dovezi ce susţin acuzaţiile Kievului. Concret, insurgenţii pro-ruşi din estul Ucrainei au obţinut din partea Moscovei tancuri şi lansatoare de rachete care au traversat în ultimele zile frontiera dintre cele două ţări. „Este inacceptabil”, a declarat Marie Harf, adjunctul purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, precizând că „un eşec al Rusiei de a dezamorsa această situaţie va antrena costuri suplimentare”.
După învestitura noului preşedinte ucrainean, un observator internaţional declara că sute de oameni trec zilnic frontiera rusă pentru a se alătura separatiştilor din Donbas. Sursa citată a mai precizat că mai multe BTR, vehicule blindate de transport trupe, şi alte camioane ce pot transporta între 30 şi 40 de voluntari sosesc zilnic din Rusia. „La punctele de trecere a frontierei, separatiştii alungă ucrainenii pentru a permite evacuarea combatanţilor morţi spre Rusia dar şi intrarea de oameni şi materiale militare”. Putin s-a angajat că va controla mai eficient frontiera cu Ucraina şi Kremlinul a promis că va găsi o soluţie paşnică la criza ucraineană dar în teren situaţia este neschimbată. Forţele ruse de frontieră sunt printre cele mai militarizate din lume şi deci nu există nici un dubiu că traversarea continuă a frontierei spre Ucraina a convoaielor cu voluntari şi armament se face cu asentimentul Moscovei.
