Cancelariile europene doresc evitarea unui război total în Ucraina, iar preşedintele francez, François Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel, s-au deplasat joi la Kiev, unde s-au întâlnit cu preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, urmând ca vineri să se afle la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele Vladimir Putin, fiind vorba de o nouă propunere vizând reglementarea conflictului din estul Ucrainei. Secretarul de stat american, John Kerry, a sosit la Kiev joi dimineaţă, subiectul discuţiilor cu autorităţile ucrainene fiind problema livrării de arme, aşa cum solicită Kievul.
Într-o conferinţă de presă înaintea plecării spre Kiev, preşedintele francez a salutat „legătura forte” dintre Franţa şi Germania, estimând că cele două ţări au capacitatea de a influenţa „pretutindeni în lume” când sunt unite, referire la dosarul ucrainean, şi a anunţat că va merge împreună cu cancelarul Angela Merkel la Kiev şi apoi la Moscova pentru a face omologilor ucrainean şi rus o propunere de reglementare a conflictului din Ucraina.
Hollande a subliniat că propunerea ar fi fondată pe integritatea teritorială a Ucrainei, fără altă precizare, şi ar viza înlocuirea acordurilor de încetare a focului de la Minsk, din septembrie anul trecut, devenite caduce din cauza reluării luptelor în ultimele săptămâni. Obiectivul misiunii celor doi lideri europeni este evitarea unui război „care poate fi total” între Ucraina şi separatiştii susţinuţi de armata rusă.
Dacă demersul Parisului şi Berlinului eşuează, cel puţin cele două capitale au demonstrat că au încercat tot ce a stat în puterea lor pentru soluţionarea unui conflict cu o evoluţie din ce în ce mai periculoasă pentru pacea continentului. Rămâne de văzut dacă acest text va fi aplicat sincer de către toate părţile.
De la declanşarea conflictului în estul Ucrainei în urmă cu nouă luni, care a făcut 5.300 victime, au fost semnate numeroase acorduri de încetare a focului care durau doar câteva zile. Le Monde se întreabă ce garanţii economice şi geostrategice pot da occidentalii Kremlinului pentru a-l incita să stopeze separatiştii fără a aduce atingere integrităţii teritoriale şi suveranităţii Ucrainei? Şi invers, ce garanţii poate da Vladimir Putin că nu va mai încerca să destabilizeze regulat Ucraina prin intermediul unui „conflict îngheţat”, asemenea celor în care Rusia este implicată în Georgia şi Republica Moldova?
Problema armelor defensive
John Kerry a sosit joi la Kiev pentru a discuta despre eventuale livrări de arme defensive către Ucraina, cerute de luni de zile de guvernul pro-occidental ucrainean, a cărui armată suferă înfrângeri din partea separatiştilor pro-ruşi care dispun de arme moderne livrate de Rusia. Washingtonul nu a luat încă o decizie privind livrările de arme, dar Kievul a anunţat deja că cere arme sofisticate, cum ar fi „piese de comunicaţii, de bruiaj electronic sau de radare”.
Un raport alcătuit de mai multe grupuri americane menționează şi drone de recunoaştere şi rachete antivehicule blindate. Washingtonul studiază şi posibilitatea echipării Kievului cu puternice rachete anti-tanc Javelin. SUA au deblocat deja în noiembrie 118 milioane dolari pentru ajutoare militare acordate Kievului, dar aceste livrări s-au limitat până în prezent la echipamente „neletale” – veste antiglonţ, echipamente medicale sau radare. În ce priveşte armele letale, Washingtonul a respins multă vreme această idee dar sprijinul din ce în ce mai accentuat al Rusiei acordat rebelilor pro-ruşi a schimbat poziţia americanilor.
În Europa situaţia este cu totul alta, Franţa, Germania şi Marea Britanie excluzând livrarea de arme Kievului, apreciind că în acest fel s-ar escalada conflictul.
Pregătiri la NATO
Semn al tensiunilor crescânde, NATO a decis joi întărirea prezenţei sale pe flancul de est aprobând crearea unei noi forţe de reacţie şi de şase centre de comandament, care ar răspunde unei „agresiuni” a Rusiei în Ucraina. Forţa de reacţie a NATO pentru Europa de Est se va dubla – a declarat secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, oficialul precizând că „este un moment foarte critic pentru securitatea Europei şi în lume”. Existenţa trupelor terestre, aeriene şi maritime ca şi unităţile forţelor speciale vor include circa 30.000 de soldaţi, a precizat Stoltenberg la reuniunea cu miniştrii Apărării din ţările NATO, la Bruxelles.
Grupul se compune în prezent din 13.000 de militari şi expansiunea forţei este „un semnal de unitate şi de determinare” a Alianţei, care va fi „flexibilă, mai rapidă, mai puternică”. Rusia a acuzat de câteva ori NATO că destabilizează arhitectura de securitate în Europa de Est. La rândul său, NATO a schimbat strategia în urma planului Rusiei de susţinere a separatiştilor din Ucraina prin transferuri de arme moderne.
De la München la Washington
Criza din Ucraina se va afla şi în centrul discuţiilor Conferinţei internaţionale de securitate de la München la finele săptămânii, la care va participa şi Kerry şi preşedintele Poroşenko. El se va întâlni cu cancelarul Merkel şi cu vicepreşedintele american, Joe Biden. După conferinţa de la München, Angela Merkel va pleca la Washington cu scopul „definirii unei linii politice clară cu Barack Obama” faţă de Rusia, înaintea unei reuniuni a şefilor de stat europeni la Bruxelles, la 12 februarie.
În teren, joi au continuat ostilităţile, lungind lista victimelor care a depăşit 5.300 de morţi în 9 luni de conflict. Situaţia este în continuare tensionată în jurul oraşului Debalţeve, un nod strategic aflat la 50 km distanţă de Doneţk, unde rebelii pro-ruşi înconjoară un important grup al armatei ucrainene. UE, ONU şi OSCE au lansat apeluri pentru o încetare imediată a focului în această zonă, pentru ca civilii să o poată părăsi în siguranţă.
