Preşedintele afgan, Hamid Karzai, a fost angajat în contacte secrete cu talibanii fără să ajungă la un acord de pace şi fără participarea aliaţilor săi americani şi occidentali, ceea ce a erodat şi mai mult relaţiile şi aşa tensionate cu Statele Unite.
Potrivit responsabililor occidentali şi afgani, contactele secrete par să explice o serie de măsuri luate de Karzai, care par destinate să contrarieze donatorii americani de fonduri. În ultimele săptămâni, şeful afgan a continuat să refuze semnarea unui acord de securitate pe termen lung cu Washingtonul, pe care îl negociase, a insistat în eliberarea militanţilor talibani periculoşi şi a distribuit probe a ceea ce el numeşte crime de război americane. Contactele clandestine cu talibanii nu au adus rezultate, dar au reuşit în schimb să subminze încrederea între SUA şi şeful statului afgan, făcând mult mai volatil finalul deja în dezordine al conflictului afgan. În Congresul american, susţinerea efortului de război s-a deteriorat serios şi responsabilii americani susţin că nu se ştie dacă se va putea menţine cooperarea în materie de securitate, chiar minimală, cu guvernul Karzai sau succesorul lui după alegerile din acest an.
Iritat de refuzul repetat al lui Karzai de a semna acordul de securitate, care ar deschide calea trupelor americane de a rămâne în Afganistan după retragerea de la finele anului pentru a lupta contra terorismului, preşedintele Barack Obama a convocat marţi la Casa Albă înalţii comandanţi pentru examinarea viitorului misiunii americane în această ţară.
Piruete prezidenţiale
Cert este că întrevederile secrete ale lui Karzai cu talibanii nu au dus la nici un progres sau acord tangibil şi potrivit analiştilor care se bazează pe mărturiile unor înalţi funcţionari afgani există suspiciunea că ar putea fi vorba doar de o strategie a talibanilor de a sabota acordul de securitate.
În octombrie, după o vizită specială a secretarului de stat american, John Kerry, un acord de securitate pe termen lung între SUA şi Afganistan părea a avea doar câteva formalităţi de completat pentru a fi semnat. Termenii erau reglementaţi şi loya jirga, sau adunarea personalităţilor şi reprezentanţilor triburilor afgane, chemaţi de preşedintele Karzai pentru ratificarea acordului şi-a dat acceptul. Prezenţa în continuare a trupelor americane după 2014, fără a vorbi de ajutoarele de miliarde de dolari, depindea de semnătura preşedintelui dar Karzai a ezitat de mai multe ori, lăsând perplecşi americanii şi numeroşi afgani. Aimal Faizi, purtătorul de cuvânt al lui Karzai, a recunoscut contactele secrete cu talibanii şi susţine că ele continuă. Dar alţi responsabili afgani şi occidentali spun că talibanii nu doresc să negocieze cu guvernul de la Kabul şi unii susţin că perspectivele unui acord de pace au dispărut, aşa cum au înţeles după întâlnirile cu lideri talibani influenţi în Dubai, Emiratele Arabe Unite şi la Riad, în Arabia Saudită, în ultimele săptămâni.
Operaţiunea din Qatar
Deşi au existat contacte informale între autorităţile afgane şi şefii talibani încă după primele zile ale războiului, liderii opaci şi secreţi ai insurgenţilor nu îşi lăsau dezvăluite adevăratele intenţii şi liderii afgani au încercat în ultimii ani să descopere reprezentanţii autentici ai talibanilor şi se învârteau printre o varietate de şefi insurgenţi, foşti şi actuali, din care majoritatea nu aveau relaţii cu mollahul Omar şi anturajul acestuia. Canalul real de negociere a fost elaborat de diplomaţi americani şi germani, care au petrecut doi ani încercând să deschidă negocieri de pace în Qatar. Responsabili afgani precizează că eforturile diplomatice au dus la deschiderea unui birou taliban în Qatar dar, brusc, Karzai s-a legat public de Statele Unite. În câteva zile, iniţiativa din Qatar era literă moartă, iar Karzai – furios pe ceea ce considera un complot urzit de SUA de a realiza propriul acord cu Pakistanul şi talibanii fără el.
Oficiali de la Kabul declară că preşedintele este din ce în ce mai suspicios în ce priveşte moştenirea sa şi recent a comparat acordul de securitate cu tratatul de la Gandamak, în 1879, un acord unilateral, care a cedat teritorii administraţiei britanice în India şi a oferit control tacit asupra politicii externe afgane. A atacat public politica americană, a catalogat-o drept„putere colonială” şi a anunţat că nu va semna acordul de securitate negociat cu SUA înaintea prezidenţialelor din 5 aprilie. Obama a ameninţat că va retrage trupele americane în totalitate la finele anului dacă acest pact de securitate nu este semnat rapid. Potrivit şefului Pentagonului, Chuck Hagel, întârzierea semnării riscă să nu lase timp pentru organizarea contingentului ce va rămâne în Afganistan. În ipoteza în care ar fi semnat, Washingtonul ar putea menţine în această ţară 10.000 de militari pentru o perioadă de doi ani după 2014.
