» Toate deciziile judecatoresti adoptate de Curtea de Conturi ar putea fi declarate nule de drept, deoarece instantele acestei institutii sunt ilegale, sustin specialisti in domeniu.
» Este vorba despre sute de hotarari legate de anularea unor procese-verbale de control sau de alte decizii cu implicatii asupra veniturilor bugetului de stat.
» Potrivit Constitutiei din 2004, magistratii de la instantele ordinare – judecatorii, tribunale, curti de apel – sunt singurii care pot organiza sedinte de judecata si lua hotarari inclusiv referitoare la litigiile financiare.
» In ciuda faptului ca nici macar Consiliul Superior al Magistraturii nu-i recunoaste, conducatorii Curtii de Conturi spun ca au dreptul sa judece si sa incaseze sporurile salariale aferente acestei activitati.
Pana la sfarsitul anului 2003, Curtea de Conturi a functionat, legal, ca instanta specializata, cu puterea de a judeca litigiile financiare, procesele fiind conduse de judecatori specializati, in prezenta procurorilor financiari. O data cu adoptarea noii Constitutii, instantele Curtii de Conturi au fost desfiintate, toti judecatorii si procurorii fiind preluati de instantele ordinare (tribunale, curti de apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie).
Desi legea le interzicea sa mai infaptuiasca justitia, cativa consilieri de conturi (membrii conducerii Curtii de Conturi) au continuat sa organizeze sedinte de judecata.
Au avut loc sute de astfel de procese, spun surse din cadrul Curtii de Conturi. De altfel, consilierii de conturi au si recunoscut, in sedinta publica, ca instanta lor nu este competenta sa judece. Cu toate acestea, au continuat sa se prezinte la "sedintele de judecata" pentru a infaptui justitia, imbracati in robe si "inarmati" cu ciocanele de judecatori.
Unul dintre magistratii consultati de noi ne-a declarat ca respectivii consilieri de conturi ar putea fi acuzati de uzurpare de calitati oficiale si obligati sa restituie sporul de magistrat incasat ilegal.
"Uzurpare de calitati oficiale si abuz in serviciu contra intereselor publice"
"Persoanele care au organizat si condus sedinte de judecata sunt pasibile a fi comis grave incalcari ale legii", ne-a declarat un magistrat din cadrul Curtii de Apel. "Curtea de Conturi nu mai are atributii jurisdictionale si nu mai este investita cu judecarea litigiilor financiare. Consilierii de conturi nu au statut de magistrati si nici nu sunt asimilati magistratilor, asa cum prevad Constitutia si Legea 303/2004, privind statutul judecatorilor si procurorilor. Ca atare, ei nu au dreptul sa se constituie in instante si sa infaptuiasca justitia. Deoarece nu sunt magistrati, ar putea comite in acest mod infractiunea de uzurpare de calitati oficiale, pedepsita de Codul Penal. Daca litigiile solutionate au avut drept consecinte anularea amenzilor ce trebuiau aplicate, ca urmare a rezultatului controlului financiar, iar hotararile pronuntate de ei sunt nule absolut, trebuie sa le fie imputata si contravaloarea amenzilor. Mai mult, atata vreme cat nu au statut de magistrati, respectivii consilieri au incasat ilegal sporul de magistrat prevazut de OG 27/2006. Ei comit astfel si infractiunea de abuz contra intereselor publice", sustine magistratul.
Inalta Curte a constatat ilegalitatea "justitiei" Curtii de Conturi
Chiar si unul dintre completele "de judecata" ale Curtii de Conturi a recunoscut ca nu e competent "sa judece". La data de 21 iunie 2006, instanta compusa din consilierii Monica Pop, Mircea Popescu si Liviu Stanciulescu a constatat ca "activitatea jurisdictionala a Curtii de Conturi a fost preluata de instantele judecatoresti, motiv pentru care urmeaza sa decline competenta…". Iata si care este argumentul care a stat la baza deciziei luate: "La dosarul cauzei, petenta a depus un numar de zece decizii ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care a fost admisa exceptia de necompetenta materiala a Curtii de Conturi a Romaniei". Interesant este ca Mircea Popescu si Liviu Stanciulescu au uitat repede de lipsa de competenta si au continuat "sa judece" (Monica Pop a parasit Curtea de Conturi).
De mentionat ca, timp de mai bine de trei ani, toate "instantele" Curtii de Conturi, inclusiv cea mentionata mai sus, au sustinut ca s-au constituit in baza articolului 56 din Legea Curtii de Conturi. Articolul respectiv nu mai era insa in vigoare din 2003.
Sporuri de magistrat, ilegale, de sute de milioane de lei
In cei patru ani scursi de cand le-a fost desfiintata activitatea de justitie, consilierii de conturi au incasat sporuri de magistrat de sute de milioane de lei vechi fiecare. Unul dintre beneficiarii acestuia este Dan Drosu saguna, presedintele Curtii de Conturi a Romaniei. saguna si ceilalti consilieri au bagat in buzunar, in fiecare luna, aproximativ 10 milioane de lei brut, spun surse din cadrul Curtii de Conturi.
Pe langa greutatea suplimentara "la buzunar", sporul de magistrat aduce o serie de alte beneficii, el fiind luat in calcul atat la stabilirea pensiei si a altor drepturi de asigurari sociale, cat si la stabilirea pensiei de serviciu. De mentionat ca, atunci cand colegii sai au dat in judecata Curtea de Conturi cerand majorarea sporului de magistrat, Dan Drosu saguna a semnat un punct de vedere in care a solicitat respingerea cererii colegilor sai deoarece acestia… nu sunt asimilati magistratilor.
"Judecatorii" Curtii de Conturi se contrazic intre ei
Dan Drosu saguna, presedintele Curtii de Conturi, si Gabriel Sever Bombos, seful Sectiei Jurisdictionale a Curtii, au opinii opuse: primul spune ca sunt asimilati magistratilor si au dreptul sa judece; al doilea – ca nu-s asimilati magistratilor, dar au dreptul sa judece.
saguna ne-a declarat ca dreptul de a fi asimilati magistratilor este dat de Constitutia Romaniei: "Potrivit articolului 140, alineatul 4, consilierii de conturi sunt supusi incompatibilitatilor prevazute de lege pentru judecatori. Asadar, noi nu suntem magistrati, suntem asimilati magistratilor si de aici avem unele obligatii si unele drepturi".
Rugat sa prezinte si alte argumente, saguna a mai sustinut cauza colegilor prin… proiectul de lege al Curtii de Conturi, aflat in prezent in dezbaterea Parlamentului, in care exista un text care ar mentiona expres: "Consilierii de conturi se asimileaza magistratilor". Presedintele Curtii de Conturi a refuzat sa ne raspunda daca indeplineste conditiile exprese ale Legii privind statutul judecatorilor si procurorilor. Referitor la pozitia oficiala a Consiliului Superior al Magistraturii, saguna sustine: "Argumentele nu sunt complete. Ne vom spune si noi parerea". Gabriel Sever Bombos, consilier coordonator al Sectiei Jurisdictionale, isi contrazice seful. El afirma ca el si colegii dumnealui nu sunt asimilati magistratilor, dar ca au dreptul sa judece si sustine ca judeca numai cazuri nelitigioase, iar instantele judecatoresti ar fi preluat in 2003 doar litigiile aflate pe rolul Curtii de Conturi. Intrebat cum de a fost posibil sa faca parte din completuri constituite pe baza unui articol de lege care nu mai era de trei ani in vigoare, Bombos a raspuns: "Chestiunea aceasta este, de fapt, o greseala de redactare".
» "Consilierii de conturi nu sunt asimilati magistratilor"
Consiliul Superior al Magistraturii sustine ca Legea privind statutul judecatorilor si procurorilor (303/2004) stabileste clar cine e magistrat sau asimilat magistratilor si ca "judecatorii" de la Curtea de Conturi nu fac parte dintre acestia. "Consilierii de Conturi (…) nu se regasesc in enumerarea limitativa cuprinsa in Legea 303/2004 (…), nefiind asadar asimilati judecatorilor si procurorilor", se arata in adresa oficiala a CSM trimisa "Romaniei libere". La randul ei, Curtea Constitutionala apreciaza ca grupul de consilieri juristi din Curtea de Conturi nu face fapte de justitie: "Activitatea completului din cadrul Curtii de Conturi nu este o activitate de judecata, de infaptuire a justitiei, specifica doar instantelor judecatoresti"..
