DNA a ridicat documente de la Consiliul Superior al Magistraturii. Vizat ar fi judecătorul Adrian Neacşu, care este suspectat de fapte de corupţie.
DNA nu vrea să dea informaţii, probabil pentru că este faza de început a urmăririi penale.
Neacşu mai este cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese deoarece şi-a arogat încasarea drepturilor de autor pentru Programul Jurindex (al Justiţie).
De ce NU s-a cerut mandat de percheziţie
Legea permite procurorilor ridicari de documente de la o instituţie publică, fără a cere mandat de percheziţie. O percheziţie se declanşează doar după începerea urmăririi penale, or în cazul lui Adrian Neacşu nu a început urmărirea penală.
La sediul CSM, procurorii ar fi fost interesaţi atat de acte, cat şi de un laptop şi o unitate centrala de calculator, spun surse judiciare.
Adrian Neacşu ar fi fost citat la DNA pentru audieri la data de 24 ianuarie. El NU a putut fi contactat telefonic pentru a confirma informaţiile.
Instrumentarea suspiciunii de corupţie în cazul Neacşu ar fi început de cel putin cateva luni, deci cu mult inainte de declanşarea scandalul din timpul alegerilor conducerii CSM de la data de 4 ianuarie.
Surse de la Tribunalul Vrancea spun că ADRIAN NEACŞU ar fi apropiat de baronul local MARIAN OPRIŞAN.
Neacşu face parte din grupul ministrului Pivniceru, care boicotează activitatea CSM
Reamintim că şapte judecători CSM, între care Adrian Neacşu, Horaţiu Dumbravă (cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese), Alexandru Şerban, alături de ministrul Mona Pivniceru, au contestat alegerea procurorului Oana Haineală ca preşedinte CSM şi au boicotat alegerea vicepreşedintelui, pentru care şi-au depus candidatura judecătorii Alina Ghica şi Cristi Dănileţ.
De asemeni, Secţia de judecători a anunţat că împreună cu instanţele şi cu organizaţiile profesionale a declanşat acţiuni de revocare a judecătorilor Alina GHica ( reprezentanta curtilor de apel) şi Cristi Dănileţ ( reprezentantul judecătoriilor din toată ţara) , ca represalii pentru că au votat-o pe Hăineală ca preşedinte CSM şi pentru că şi-au depus candidatura la vicepreşedinţie. Ei i-au somat pe cei doi sa renunţe la candidaturi daca vor ca CSM să-şi reia activitatea normală ( actiune ce seamănă a ŞANTAJ).
Judecătorii din teritoriu au anunţat Romania Liberă ca au fost supusi presiunilor de a vota revocarea, atat de judecătorii membrii CSM, de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru, prin uneltele sale , cat şi de baronii locali ai USL.
Scopul final al ministrului Mona PIvniceru, la care ar fi aderat şi cei şapte judecători membri CSM (din totalul de 19 membri) ar fi subordonarea CSM, destructurarea DNA si ANI, transformarea procurorilor in simpli functionari guvernamentali, care sa nu mai poata face dosare penale decat la ordin, altfel vor fi pedepsiti.
Precizăm că Pivniceru i-a apărat pe condamnatii Adrian Năstase şi judecatorul Florin Costiniu (sotul prietenei ei, Viorica costiniu, presedinte de onoare al Asociaţiei Magistraţilor), iar Horaţiu Dumbravă ar fi apropiat de Dan Voiculescu, pe care l-ar fi „vizitat pentru consultări” anul trecut. Dumbravă a refuzat să comenteze pentru RL scopul acelei vizite.
Neacsu este al doilea membru CSM din actuala componenţă, cercetat pentru corupţie
Nu este primul caz de corupţie de la CSM, ceea ce nu ştirbeşte instituţia, ci o credibilizează pentru că admite curăţenia în propria ogradă.
Anul trecut, procuroruii George Balan, membru ales al CSM, şi Marcel Sampetru, promovat la CSM pe post de consilier al lui Balan, au fost puşi sub învinuire pentru corupţie.
Folosindu-se de informaţii secrete de la DGIPI – serviciul secret al Ministerului de Interne- pentru a face trafic de influenta, cei doi vizau numirea pe functiile de procuror general ( George Bălan) si de sef DNA ( Marcel Sampetru).
DE asemenea, potrivit interceptărilor telefonice şi ambientale din acel dosar, Bălan şi Sampetru voiau informaţii clasificate pentru şantajarea lui Ovidiu Silaghi, ministrul liberal de la Transporturi de anul trecut , din Guvernul Ponta, pentru a impune un om ca sef de cabinet al ministrului şi, în acest mod, cei doi să controleze contractele de zeci de milioane de euro.
Cei doi ar fi negociat atunci funcţiile de procuror general şi de şef DNA inclusiv cu Mona PIvniceru, care era membru CSM din partea Inaltei Curţi si de la care cereau susţinere. Ei îi promiteau, in schimb, o functie de judecator la Curtea Constituţionala.
Pivniceru a recunoscut public aceste convorbiri chiar în perioada scandalului, imediat după ce Romania Libera a publicat primele fragmente din interceptări.
