Judecătorii Curţii Constituţionale au respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, astfel încât acestea se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin.
Pentru a înțelege mai ușor miza deciziei de miercuri, luată fără o judecată pe fond, e necesară o scurtă incursiune istorică. Vechea lege electorală din România, în vigoare până în 2011, prevedea că este declarat primar, după primul tur, candidatul care a întrunit majoritatea voturilor valabil exprimate. Dacă nici un candidat nu întrunea această majoritate, se organiza un tur doi între primii doi candidați. Se organiza, de asemenea, turul doi în cazurile de balotaj. În acest fel, nici un edil nu putea ajunge în fruntea unei localități fără a obține în turul întâi sau în turul doi peste 50% plus unu din voturile celor care participau la alegeri – la fel cum se întâmplă cu președintele României. Acest sistem permitea alegerea unor primari cu adevărat reprezentativi. Cel mai la îndemână exemplu: bătălia din 2000 pentru București. În primul tur al alegerilor locale pentru Bucureşti, candidatul PDSR (actualmente PSD) Sorin Oprescu a obținut 41,1% din voturile bucureştenilor, în vreme ce candidatul PD Traian Băsescu doar 17,1%, clasându-se pe locul doi. 18 iunie 2000, turul al doilea: Traian Băsescu, obţine 50,69% din voturi (faţă de 49,31% Sorin Oprescu) şi provoacă o surpriză uriașă câștigând Primăria București prin mobilizarea electoratului anti-PDSR, majoritar în Capitală.
Legea, schimbată de calcule politice
Prevederea potrivit căreia primarii vor fi aleși într-un singur tur a fost introdusă în 2011 de majoritatea parlamentară din jurul PDL. La vremea respectivă, Partidul Democrat Liberal era izolat pe scena politică, după o serie de măsuri nepopulare, și se temea că electoratul va fi mobilizat de alianțe anti-PDL. Potrivit legii din 2011, este declarat ales primar candidatul care a întrunit cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, iar turul doi se organizează doar în cazurile de balotaj. Liberalii au criticat legea, dar nu s-a adresat Curții Constituționale, pentru că a urmat formarea USL, alianță care avea 60% din voturi în sondaje, ceea ce le-a eliminat temerile de natură electorală.
Aici merită să analizăm și un studiu al Institutului de Politici Publice (IPP) potrivit căruia doar 31% din cei 3.186 de primari aleși în 2012 (985) nu au reușit să obțină 50% plus unu din voturile valabil exprimate, ceea ce i-ar fi dus ipotetic în turul 2. Cu alte cuvinte, 69% din primari au obținut peste 50%, chiar din primul tur, însă anterior, procentul primarilor aleși cu peste 50% era de 100%. Numărul relativ redus de primari aleși cu sub 50% se explică prin forța USL, care avea 60% în sondaje, și care a câștigat foarte multe posturi cu peste 50%. „Acum patru ani nu a ieşit în evidenţă atât de tare carenţa acestui sistem pentru că atunci era un partid uriaş USL care a câştigat primari cu 40-60%, pe locul doi s-a plasat PDL cu 10-15% şi nu a apărut atât de stridentă anomalia acestui sistem“, a explicat Avram.
La polul opus, cel mai la îndemână exemplu din cei 985 de primari aleși cu mai puțin de 50% este cel al edilului Clujului, Emil Boc, reales în 2012 cu 40% din voturi (dar 60% dintre clujeni au votat alți candidați). Or, în 2011, când PDL a schimbat legea, Emil Boc era președintele acestui partid și, practic, a promovat un proiect care, printre altele, i-a asigurat realegerea, fără emoțiile turului doi. Această rețetă va fi repetată de primarii în funcție în 2016.
Primari în funcție, realeși în proporție de 80%
Anul trecut, la votarea legii electorale, PSD a impus menținerea alegerii primarilor într-un tur, pentru a împiedica alianțele dintre PNL, PMP sau M10 în turul doi. Liberalii au propus alegeri în două tururi. Totuși, la vremea respectivă, Partidul Național Liberal nu a contestat legea CCR (pentru că proiectul era sprijinit și de primarii PNL), adresându-se tribunalului abia după un an de zile, cu o cerere care nu a fost considerată suficient de argumentată pentru a fi trimisă la Curtea Constituțională.
Legea îi avantajează pe primarii în funcție, care beneficiază de notorietate și blochează alianțele în turul doi, care duceau, în unele cazuri, la debarcarea edililor în funcție. PSD are, în prezent, cei mai mulți primari în funcție, peste 1.600, din care 436 sunt racolați de la alte partide, majoritatea de la liberali sau PDL, pe baza unei ordonanțe a Guvernului (OUG 55/2014) care a permis traseismul aleșilor locali fără ca ei să își piardă mandatul. Noul PNL, rezultat din fuziunea PNL și democrat liberali, are în jur de 1.200 de primari. Ordonanța de urgență care a permis traseismul a fost declarată neconstituțională de CCR, dar majoritatea PSD-UNPR-ALDE a refuzat să voteze pierderea mandatelor de către traseiști. Acum aceștia vor participa la alegeri și au prima șansă.
Astfel, potrivit unui studiu prezentat de președintele Expert Forum, Sorin Ioniță, în cazul desfășurării alegerilor locale într-un singur tur de scrutin, probabilitatea ca primarul aflat în funcție să fie reales este de 80%. În acest fel, legea avantajează PSD în primul rând, PNL într-o mai mică măsură și UDMR în zonele cu electorat de etnie maghiară. În schimb, vor fi devantajate partidele mai mici, fiind, practic, imposibilă repetarea „scenariului Băsescu” din 2000 pentru partide gen PMP, USB sau M10.
„Acum când scena politică s-a echilibrat şi avem două forţe politice relativ egale, în jur de 30-35%, plus că au apărut noi partide votul se va disipa şi mai mult şi cu atât mai mult vom avea acum mulţi primari nereprezentativi”, susține și Liviu Avram, comparând situația de acum cu cea din 2012. Cu alte cuvinte, procentul celor aleși cu mai puțin de 50% este de așteptat să crească față de 2012.
Alegerile în cifre
Scrutinul este programat pe 5 iunie, într-un singur tur. Votul va începe la ora 7.00 și se va încheia la ora 21.00. Se va organiza un nou tur de scrutin doar în cazurile de balotaj și de fraudă electorală. Organizarea alegerilor va costa 350.663.000 lei. Campania electorală va începe pe 6 mai și se va încheia pe 4 iunie. Președinții consiliilor județene nu vor mai fi aleși direct de către electorat ci vor fi votați de către consilierii județeni.
UPDATE Președintele CCR Augustin Zegrean a explicat faptul că sesizarea depusă de jurnalistul Liviu Avram a fost declarată inadmisibilă, pentru că doar candidaţii pot să conteste alegerile într-un singur tur. „El nu are calitatea de candidat, pentru că nu şi-a depus semnăturile”, a afirmat preşedintele CCR.
UPDATE Judecătorii Curţii Constituţionale au respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a jurnalistului Liviu Avram privind alegerile locale, astfel încât acestea se vor desfăşura într-un singur tur de scrutin.
UPDATE Procurorul de şedinţă a formulat „concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate”, apreciind că „nu are legătură cu obiectul cauzei” întrucât nu a fost atacat articolul din legea care prevede organizarea unui singur tur de scrutin, ci a fost ridicată o execpţie care vizează anularea unui act administrativ, respectiv HG nr. 52/2016 pentru aprobarea calendarului acţiunilor din cuprinsul perioadei alegerilor locale din anul 2016.
UPDATE Jurnalistul Liviu Avram a pledat, miercuri, în şedinţa CCR, pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin, afirmând că admiterea excepţiei de neconstituţionalitate nu ar însemna o schimbare a jurisprundenţei Curţii, în timp ce procurorul a cerut respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată.
“Aşa cum este legea acum aceasta permite alegerea primarului în două tururi atâta doar că al doilea tur nu se organizează decât în caz de balotaj, la două săptămâni de la primul tur. Ceea ce contest eu de fapt şi sper că asta se înţelege din documentaţie este majoritatea cu care se alege primarul, în speţă majoritatea relativă care determină apoi aproape automat şi numărul de tururi. Şi ceea ce vă cer să decideţi este în ce măsură primarul astfel ales este organ reprezentativ, în sensul cerut de articolul 2 din Constituţie, câtă vreme dacă nu obţine măcar 50% plus unu din voturile exprimate, majoritatea se află de fapt în partea cealaltă la cei care nu l-au votat”, a declarat jurnalistul Liviu Avram, făcând trimitere la art.101 alin.(2) și (3) din Legea nr.115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale.
UPDATE.La intrarea în sediul instituției, președintele Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a refuzat să facă declarații în fața jurnaliștilor, spunându-le că vor primi un comunicat la finalul ședinței.
—–
Curtea Constituţională a României (CCR) judecă miercuri, pe fond, articolul care prevede alegerea primarilor într-un singur tur de scrutin. Judecătorii CCR discută de la ora 09.00 a doua sesizare ridicată de jurnalistul Liviu Avram pe Legea alegerilor locale.
CCR trebuie să decidă dacă este constituţional ca primarul să fie ales cu mai puţin de 50% plus unu din voturi. Dacă CCR va aprecia că e neconstituţional, Guvernul va trebui să modifice legea astfel încât primarii să fie aleşi în două tururi de scrutin.
Citește și: Legea alegerilor locale, în atenția CCR
În urmă cu o săptămână, magistrații CCR au respins contestația formulată de jurnalistul Liviu Avram privind alegerile locale într-un singur tur.
Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, a declarat că excepţia pe art. 50 s-a respins ca neîntemeiată, iar cea pe art. 101 ca inadmisibilă.
„S-a respins pe art. 50 ca neîntemeiat. Nu am găsit niciun motiv, nu s-a adus niciun argument care să justifice schimbarea practicii CCR în domeniu. Avem o practică vastă în această privinţă. Dintotdeauna. Curtea a spus că este rolul Parlamentului să stabilească legea electorală, modalităţile, cu semnături, fără semnături. De altfel şi Comisia de la Veneţia spune că nu este nicio problemă, nu se încalcă legile, nu se încalcă dreptul de a alege sau de a fi ales prin faptul că se condiţionează existenţa unor semnături. Pe art. 101 s-a respins ca inadmisibil, pentru că acest articol nu are legătură cu cauza dedusă judecăţii – alegerile într-un tur sau două tururi. În acest dosar se judecă posibilitatea autorului excepţiei de a candida sau nu în funcţie de semnăturile pe care trebuia să le depună. Deci nu se judecă legea electorală în ansamblul ei”, a explicat preşedintele CCR, după anunţarea deciziei.
