Judecatorii Tribunalului Bucuresti si ai Curtii de Apel Bucuresti nu ajung de cele mai multe ori la un consens in ceea ce priveste arestarea preventiva in cazul unor dosare complexe. Cazurile Tender, Marian Iancu, Zaher Iskandarani sau dosarul lui Patriciu sunt cateva exemple din acest meci de ping-pong. Un invinuit prezinta pericol public o saptamana, motiv pentru care este arestat, peste doua saptamani nu mai este periculos, fiind eliberat. Cauzele ar fi slaba pregatire a unor magistrati, facultatile de drept particulare, care produc avocati pe banda rulanta, precum si unele lacune legislative.
Ovidiu Tender s-a prezentat vineri seara din nou la sediul Directiei Cercetari Penale (DCP) pentru a fi arestat preventiv. Lunga odisee a arestarilor si eliberarilor succesive ale lui Ovidiu Tender da impresia de brambureala a sistemului juridic. Zile intregi de asteptare, nervi intinsi la maximum, declaratii sforaitoare atat din partea procurorilor, cat si din partea avocatilor, balbaielile judecatorilor au facut din dosarul lui Ovidiu Tender un caz-scoala de predat la seminarii. In august 2005, procurorii Parchetului General au eliberat pe numele timisoreanului interdictia de a parasi tara, asta dupa mai multe sedinte de audieri. "Nu inteleg de ce am primit aceasta interdictie deoarece nu mi s-au adus la cunostinta acuzatiile. Masura este abuziva, dar, oricum, nu aveam intentia de a parasi tara”, declara la momentul respectiv Ovidiu Tender. Iarna 2006 este momentul in care pro-curorii au solicitat judecatorilor arestarea preventiva a lui Ovidiu Tender.
In februarie 2006, instanta Tribunalului Bucuresti amana luarea unei decizii pentru 2 martie, vizand propunerea procurorilor de arestare preventiva a lui Tender, pe motiv ca nu a avut timp sa-si pregateasca apararea.
Prima arestare
La inceputul lunii martie, Ovidiu Tender se prezinta la sediul DCP pentru a fi incarcerat. "Materialul procurorilor este o inventie”, declara timisoreanul la intrarea in arest. Dupa cateva zile, avocatii timisoreanului fac recurs si recuza instanta Curtii de Apel Bucuresti (CAB) pe motiv ca magistratii au amanat pronuntarea in acest caz, recurs respins ca nefondat. Procurorii cer prelungirea mandatului de arest preventiv la 10 aprilie, insa CAB amana cu trei zile luarea unei decizii. "Sper ca acest scenariu de film sa se termine cat mai repede. Se pare ca mentalitatea unor procurori a ramas in urma”, declara omul de afaceri timisorean. Dupa alte doua zile, CAB respinge recursul lui Tender la decizia Tribunalului Bucuresti si timisoreanul ramane in arest. In 29 mai 2006, Tribunalul Bucuresti respinge noua propunere a procurorilor de prelungire a mandatului cu 30 de zile. Parchetul face recurs, insa Tender nu paraseste arestul deoarece anteriorul mandat expira abia pe 2 iunie. La sfarsitul lunii mai, inspre surprinderea tuturor, CAB decide prelungirea mandatului lui Tender cu 30 de zile.
Eliberat dupa trei luni
O supriza de proportii se inregistreaza pe 8 iunie 2006, cand Tribunalul Bucuresti hotaraste cercetarea in stare de libertate a lui Ovidiu Tender. Procurorii DIICOT contesta decizia tribunalului si se da ca termen pentru recurs data de 16 iunie. Omul de afaceri iese din arestul DGP si anunta peste doua zile ca da statul roman in judecata pentru cele trei luni in care a fost privat de libertate. Cere cate un milion de euro pentru fiecare zi de detentie.
Vinerea trecuta, CAB a decis trimiterea dosarului Tender catre Tribunalul Bucuresti pentru rejudecare. In aceeasi zi, procurorii DIICOT au solicitat Tribunalului Bucuresti reincarcerarea lui Tender. Instanta a deliberat si a admis cererea Parchetului. Dupa opt zile de libertate, Ovidiu Tender s-a prezentat din nou la sediul DGP, unde a fost reincarcerat.
Omul de afaceri Ovidiu Tender este urmarit penal, alaturi de Marian Iancu, in dosarul Rafo – Carom pentru savarsirea unor infractiuni de natura economica si un prejudiciu adus bugetului de stat de aproximativ 2.700 miliarde de lei vechi.
Carentele scolii de Drept romanesti
Acest traseu sinuos al dosarului lui Tender si al altor catorva personaje controversate pare o joaca in care mingea este pasata dintr-o parte in alta a terenului. Parchetul, Tribunalul Bucuresti si Curtea de Apel nu-si asuma luarea unei decizii ferme in aceste dosare complexe.
Am incercat sa descoperim cauzele acestei stari de fapt. Unul dintre avocatii lui Tender este Gheorghe Mateut. El pune aceasta stare confuza din interiorul instantelor pe seama pregatirii precare a unor magistrati. "Avem magistrati foarte buni, insa exista si foarte multi slab pregatiti. Aceasta este o consecinta directa a puzderiei de facultati de drept aparute dupa Revolutie. Desi avem legi destul de bune, aproape europene, mai avem de lucrat si aici. Este vorba de inconsistenta sistemului, care este uneori confuz si incoerent. Dar pentru toate acestea este nevoie de timp”, ne-a declarat profesorul Gheorghe Mateut.
Inflatie de avocati la Baroul Bucuresti
In parte este de acord cu aceste afirmatii si avocatul Catalin Dancu. "Exista o competitie intre magistrati, de exemplu in dosarul americanilor de la Rompetrol, unde unul dintre ei a cerut arestarea acestora. Din punctul meu de vedere, CAB este mult mai aservita politic decat Tribunalul Bucuresti. De unde atata interpretare diferita in cadrul aceluiasi dosar? Nu cred ca putem discuta despre incompetenta in cazul judecatorilor de la CAB. Sunt vechi in meserie, au multi ani de practica. La Tribunal se poate ridica un semn de intrebare. Am o parere proasta despre facultatile de drept particulare. Numeri pe degete copiii cu adevarat buni de acolo. Aruncati o privire la componenta Baroului Bucuresti. Sunt inscrisi 7.000 de avocati acolo, din care conteaza 60. In rest, jale! In aceeasi ordine de idei, aduceti-va aminte de notele de rusine ale magistratilor obtinute la concursuri in urma cu un an”, ne-a declarat Catalin Dancu.
Desi la prima vedere consecintele acestor balbaieli judiciare par a lipsi cu desavarsire, privarea de libertate a unor inculpati in diferite dosare se poate lasa cu procese grele la instantele comunitare.
O saptamana pericol social, o alta nu?
Cazul Tender nu este singular in peisajul sistemului juridic din Romania. Sirianul Zaher Iskandarani a fost eliberat de Curtea de Apel Bucuresti saptamana trecuta dupa aproape sase luni de arest preventiv. A doua zi, procurorii
l-au trimis in judecata. Partenerul de afaceri al lui Tender Marian Iancu a avut aceeasi soarta. Dupa ce a fost arestat preventiv de doua ori in decursul a cateva luni, acesta a iesit din arestul DGP. "Va rog sa-mi explicati dumneavoastra cum Marian Iancu prezinta o saptamana pericol social concret si este arestat, iar doua saptamani nu?!”, incearca sa demonteze scenariul kafkian Catalin Dancu. Dosarul Rompetrol a urmat acelasi traseu de minge de ping-pong. La fel dosarul penal al partenerilor lui Dinu Patriciu, americanii Colin Hart si Phil Stephenson.
Dincolo de solutiile date in cauzele particulare prezentate, lipsa unei practici unitare a deciziei la nivel national pare sa fie marea problema a sistemului judiciar din Romania.
