Japonia a avut o lungă şi complicată săptămână. Mii de persoane au ieşit pe străzi pentru a protesta împotriva deciziei premierului Shinzo Abe de reinterpretare a Constituţiei ţării pentru a permite apărarea aliaţilor niponi într-un concept cunoscut cu numele de „legitimă apărare colectivă”, ceea ce înseamnă abandonarea modelului intern de auto-apărare adoptat de Tokio de decenii.
Presiunea crescândă a Chinei în regiunea Asia-Pacific schimbă dezbaterea politică în Japonia, apreciază experţii niponi şi occidentali, menţionând că poziţia premierului Shinzo Abe nu este o surpriză. Armata japoneză şi-a extins progresiv capacităţile în ultimii ani, iar în martie autorităţile de la Tokio evocau stabilirea unei noi forţe amfibie de 3.000 oameni după modelul Corpului marinilor din SUA pentru apărarea insulelor îndepărtate. Creşterea militară a Japoniei a fost alimentată de îngrijorarea legată de expansiunea mai largă a armatei chineze, Beijingul anunţând în martie că bugetul militar 2014 va fi stimulat cu 12,2%, adică 131,6 miliarde dolari.
Premierul nipon a anunţat o reinterpretare a pacifismului din Constituţia ţării, oferind armatei, pentru prima oară după şase decenii, un rol crescut într-o regiune unde tensiunile sunt din ce în ce mai mari, fiind alimentate de revendicările teritoriale ale Chinei. Decizia va permite Japoniei să folosească pentru apărare marile tehnologii avansate de care dispun forţele sale armate într-un mod care acum zece ani ar fi fost de neconceput. Revizuirea Constituţiei va permite armatei să vină în ajutorul altor ţări prietene în caz de atac, inclusiv Statele Unite.
Poziţia Japoniei face parte din echilibrul evoluţiei rapide a puterii în Asia, unde China şi armata sa sfidează din ce în ce mai agresiv dominaţia regională a SUA şi aliaţilor lor, între care Japonia, şi reclamă vaste zone strategice din Marea Chinei de Sud şi de Est.
