Joaquin Phoenix nu mai e actor. Asa sustine el. si-a descoperit adevarata chemare catre hip-hop si catre o barba cat mai stufoasa, ceea ce este de-a dreptul dramatic pentru noi, publicul.
"Iubire la New York"/"Two Lovers" incepe cu Leonard (Joaquin Phoenix) plimbandu-se pe un ponton pana in momentul in care se arunca de pe respectivul ponton si se duce si se duce spre fundul apei pana decide sa revina la suprafata. Diagnosticat ca fiind maniaco-depresiv, locuieste cu parintii lui evrei, care incearca sa-l convinga sa intre intr-o relatie cu fata celor care vor prelua afacerea familiei. Ceea ce ar fi o relatie de bun augur pentru toti cei din jur, doar ca vizavi se muta o fata care trezeste in Leonard tot felul de sentimente pe care el le considera irepetabile. O fata (Gwyneth Paltrow) care locuieste in apartamentul platit de iubitul ei casatorit. Totul se misca incet, dar sigur, in ritmul lent al vietii in care Leonard se gaseste captiv, spre finalul sordid. Regizorul James Gray, venit dupa "We Own the Night" cu secventele de actiune si impuscaturile lasate deoparte, reuseste sa construiasca totul intr-o cheie minimalista si pastreaza o subtilitate sora cu tacerea, ceea ce face din acest film mic unul mare cu o poveste atemporala despre lupta ce trebuie dusa in fiecare zi doar pentru a trai. Filmul ofera la sfarsit o victorie fara invingator, o victorie atat de amara incat, considerand alternativa, te face sa te intrebi daca sigur ea se poate numi o victorie.
