Sampania, vin spumant celebru in toata lumea, prezent la toate marile sarbatori si succese, provine din provincia franceza Champagne. Aici a fost rafinata tehnologia traditionala de realizare a vinurilor spumante, Methode Champenoise, mai intai din trei soiuri de struguri cultivate in acest tinut – Pinot Meunier, Pinot Noir si Chardonnay -, prin fermentare secundara in sticle si o maturare ulterioara de cel putin un an.
Legenda spune ca Pierre Perignon, calugar la Manastirea Hautvillers, de pe raul Marna, in mijlocul regiunii Champagne, a fost primul care a studiat fermentarea secundara in sticla si a apreciat produsul finit. El a elaborat si sistemul argumentat de cupajare a vinurilor din diverse locuri ale provinciei si de diferite soiuri. Plutim insa in plin mister, caci, dupa unele surse, calugarul Perignon era orb! Totusi, din 1688 si pana la sfarsitul vietii lui, in 1715, el a fost viticultor si vinificator principal al manastirii. In cronicile medievale este amintit inca un calugar, Udar, contemporan cu Perignon, care, de asemenea, se pare ca stia taina obtinerii vinurilor spumante. Cu toate acestea, in istoria sampaniei, contributia lui Udar a ramas foarte putin apreciata fata de cea a lui Perignon.
A ramas scris ca acest Perignon avea un gust foarte fin si o memorie extraordinara in privinta vinurilor, cunoscand nu numai podgoriile ce apartineau Manastirii Hautvillers, dar si pe cele din imprejurimi. Gustand un singur strugure, el putea spune nu doar soiul respectiv de vita-de-vie, ci si locul exact unde a fost cultivat. Pe deasupra, din struguri de culoare neagra el producea vinuri albe, limpezi, minunate, ceea ce nimeni nu a mai facut pana la el.
Conform unei versiuni mai retinute, descoperirea sampaniei a fost mai mult o intamplare, neconsecutiva. Zice-se ca Perignon, destupand o sticla de vin, a fost luat prin surprindere de o pocnitura grozava. El si-a dat repede seama ca vinul, care nu fermenta destul pana la imbuteliere, odata cu venirea primaverii, incepea sa fermenteze iarasi in sticla deja astupata si, din aceasta pricina, devenea spumos.
Aceasta descoperire, intamplatoare sau nu, a fost urmata de-a lungul vremii de o serie de perfectionari tehnologice, ajungandu-se la sampania de astazi. Tot calugarului Perignon i se atribuie si introducerea unei cupe de forma noua, fina, eleganta, in care bulele de gaze „scanteiau si jucau in diferite culori”. Astazi, o astfel de cupa, fina si inalta, este numita „cupa pentru sampanie”.
