19.9 C
București
luni, 15 august 2022
AcasăSpecialIstoria Pieţei Mihai Viteazu din Cluj

Istoria Pieţei Mihai Viteazu din Cluj

Zona pieţei include o serie de palate, precum Babos, Szeki, Berde, Elian şi Urania.

 

În partea nordică a Pieţei Unirii din Cluj, se deschide strada Regele Ferdinand, la capătul căreia – la distanţă de câteva minute de mers pe jos – se află Piaţa Mihai Viteazul, zonă unde se înalţă clădirile impunătoare ale altor palate clujene: Babos, Széki, Berde, Elian şi Urania. Dar înainte de a ajunge în piaţă, pe partea stângă se găseşte Palatul Poştei, în spatele căruia se înalţă impunător un edificiu mai recent, construit pe la sfârşitul anilor ’60 ai secolului XX, adăpostind Palatul Telefoanelor.

În spatele Palatului Poştei, cu deschidere spre parcul Ion Luca Caragiale, se înalţă Palatul Telefoanelor, construit în 1968, după planurile arhitectului Vasile Mitrea. Palatul Telefoanelor este una dintre clădirile reprezentative ale Clujului, în ceea ce priveşte stilul arhitectural al începutului celei de a doua decade a secolului XX, în România.

Inima comerţului

Întotdeauna, Piaţa Mihai Viteazul a fost considerată „inima” comerţului clujean. În 1904, Piaţa Mihai Viteazul era aproape la fel de animată ca şi în ziua de astăzi. Mulţime de oameni elegant îmbrăcaţi se perindau pe aleile pieţei, zona ei centrală fiind ticsită de comercianţi. Aceştia aveau standuri din lemn acoperite cu prelată, pentru protecţia legumelor şi fructelor.

În 1906 în piaţă, încă era prezent bustul lui Istvan Szechenyi, personalitate care a dat primul nume al pieţei, nume păstrat până în 1919. István Széchenyi, politician, teoretician şi scriitor, a fost unul dintre cei mai mari oameni de stat din istoria Ungariei.

În 1919, drept omagiu adus primului unificator al României, numele pieţei a fost schimbat, ea devenind Piaţa „Mihai Viteazul”. Cu toate acestea, în comunitatea maghiară din Cluj, chiar şi azi piaţa continuă să fie cunoscută sub denumirea iniţială.

Includerea Clujului în circuitul feroviar, în anul 1870, a dus la dezvoltarea zonei, târgul de mărfuri din Piaţa Unirii fiind mutat în perimetrul noii pieţe. O cale ferată, deservită de tramcare, iar apoi de tramvaie cu aburi, lega gara oraşului de piaţă, facilitând transportul de persoane şi mărfuri.

Schimbările aduse de comunism

Datorită frecventelor accidente produse, calea ferată a fost desfiinţată în 1902, iar piaţa de mărfuri a fost mutată.

Prin 1950, arhitectura a început să se schimbe, piaţa suferind transformări majore. Astfel, în a doua decadă a secolului XX, piaţa a intrat într un amplu proces de sistematizare.

Din acea perioadă datează construite ansamblul de clădiri care includ fostul Cinematograf „Republica”, azi „Florin Piersic”, precum şi Hala Agroalimentară. În 1976, în piaţă a fost amplasată statuia voievodului Mihai Viteazul, operă a sculptorului Marius Butonoiu.

Palatul Szeki

Palatul Széki este o clădire neogotică ridicată pe malul râului Someş, în anul 1893, de farmacistul şi profesorul universitar Széki Tibor.

Despre Tibor Széki se ştie că a fost un renumit farmacist şi chimist clujean, care a trăit între anii 1879-1950. A studiat la Berlin, avându-l profesor pe chimistul Karl Liebermann, fostul elev al lui Adolf von Baeyer câştigătorul premiului Nobel pentru chimie în anul 1905. După finalizarea studiilor, Széki a revenit la Cluj, unde a activat ca asistent universitar la Universitatea locală. Apoi, între anii 1933-1934, Tibor Széki a devenit rectorul universităţii.

Construcţia palatului a fost realizată după schiţele lui Samu Pecz, arhitect foarte cunoscut în a doua decadă a secolului XIX. Tot după planurile sale au fost realizate Biserica Reformată din Debrecen, Biserica Lutherană din Oradea, iar la Budapesta hala pieţei mari Központi Vásárcsarnok din Fővám Tér, Arhivele Naţionale precum şi o serie de biserici şi clădiri didactice însumând biblioteci şi licee. 

Ce este în present palatal Szeki

În prezent, Palatul Széki adăposteşte mai multe apartamente de locuit. La parter se află câteva magazine, precum şi o farmacie în care se mai văd şi astăzi, urme ale vechii spiţerii a profesorului, sub forma decoraţiunilor şi a mobilierului păstrat în spaţiul ei. Suprafeţele pereţilor sunt acoperite de cărămidă aparentă, dar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele şi de sub cornişă sunt cioplite în piatră.

Cele mai citite

LIVE UPDATE Rusia – Ucraina, ziua 173: România și alte 41 de țări le cer rușilor să se retragă din Zaporojie

Patruzeci şi două de ţări, inclusiv România, au cerut, într-o declaraţie comună, ca Rusia să îşi retragă trupele şi personalul neautorizat de la centrala...
Ultima oră
Pe aceeași temă