Administraţia Obama consideră că eforturile diplomatice din ultimii doi ani, menite să detensioneze relaţiile cu regimul iranian, au eşuat. Noua strategie prevede creşterea presiunii asupra partenerilor de afaceri ai Teheranului.
La sfârşitul lunii iunie, administraţia americană numea compania naţională de operaţiuni portuare a Iranului ca aflându-se sub controlul Gărzilor Revoluţionare Iraniene – o grupare acuzată în SUA de terorism şi trafic de arme. Câteva zile mai târziu, cea mai mare companie de transport naval din lume, gigantul danez Maersk, anunţa că nu va mai coopera cu cele mai mari trei porturi iraniene – retrâgându-se astfel, efectiv, din ţară.
Anunţul celor de la Maersk a fost urmat aproape imediat de alţi operatori, punând Iranul într-o situaţie dificilă: majoritatea importurilor de alimente erau efectuate pe drumul apei. Deşi preşedintele Mahmoud Ahmadinejad s-a arătat bătăios, declarând că eforturile americane vor da greş şi ţara sa va continua să înregistreze o creştere economică, alte voci sunt de părere că măsurile americane au lovit Iranul acolo unde îl doare cel mai iare.
Datorită unor măsuri economice luate de conducerea ţării în ultimii ani, Iranul a devenit dependent de importuri ieftine de carne, pâine şi fructe, precum şi alte produse de consum din Asia şi Europa, apreciază The Washington Post. Behzad Ghareyazie, un expert de la Centrul de Cercetare Strategică din Teheran, citat de cotidianul american, a declarat că „din păcate, importăm cantităţi de alimente fără precedent, ceea ce ne face vulnerabili la astfel de manevre. Oprirea importurilor de alimente este un pericol serios pentru securitatea noastră naţională”.
Preţul petrolului – altă armă folosită împotriva Iranului
Un alt atac american care s-a dovedit a fi deosebit de eficace este purtat împreună cu Arabia Saudită şi are ca scop scăderea preţului petrolului pe piaţa internaţională. După ce Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol (OPEC), la a cărei conducere se află deocamdată Iranul, a decis să menţină preţul la un nivel înalt, Statele Unite au aruncat pe piaţă o parte din rezervele strategice naţionale de petrol, iar Arabia Saudită a anunţat unilateral o creştere a producţiei. Aceste măsuri au dus la o scădere a preţului petrolului cu opt dolari pe baril – o lovitură grea pentru Iran, pentru care exportul „aurului negru” a fost în ultimii ani cea mai importantă sursă de venituri; din 2005 până în 2010, Iranul a obţinut aproape 500 miliarde dolari din exporturile de petrol – mai mult decât în cei 25 de ani anteriori la un loc.
Presiunea Statelor Unite asupra Iranului este probabil să crească în viitor; David Cohen, viceministrul american al Finanţelor, a declarat că „vom continua să discutăm şi alte măsuri; pe de-o parte, vrem să arătăm Iranului că rămânem deschişi unei discuţii serioase despre programul său nuclear. Pe de altă parte, vrem ca oficialilor iranieni să le fie clar că, atât timp cât vor rămâne pe calea pe care sunt, vor exista şi consecinţe pe măsură”.
