Administraţia Obama şi-a intensificat eforturile pentru a contracara declaraţiile funcţionarilor care au creat falsa impresie că acordul nuclear de şase luni cu Iranul ar fi deschis poarta noilor oportunităţi economice cu această ţară, subliniind că aproape toate sancţiunile au rămas în vigoare, şi a avertizat întreprinderile să nu se angajeze în oferte de afaceri până la expirarea acordului.
Administraţia se confruntă cu o creştere a criticilor partizanilor sancţiunilor forte contra Iranului, dar a obţinut din partea lor un interval pentru negocierea unui acord permanent. Cu toate acestea, partizanii sancţiunilor mai severe susţin că prin scăderea presiunii economice Iranul este mai puţin dornic să negocieze un acord permanent asupra contestatului său program nuclear. Potrivit acordului de şase luni prin care cele cinci state membre permanente ale Consiliului de Securitate plus Germania au slăbit regimul sancţiunilor aplicate Iranului în schimbul îngheţării unor aspecte ale programului nuclear iranian, Teheranul va avea acces la 4,2 miliarde dolari din propriii bani, îngheţaţi în băncile străine.
Alte dispoziţii prevăd restricţii reduse asupra comerţului cu produse petrochimice, piese auto şi metale preţioase. Dar responsabilii Administraţiei au subliniat că multiplele sancţiuni contra Iranului rămân în vigoare, în special embargoul european asupra petrolului iranian şi excluderea băncilor iraniene dintr-o reţea mondială de comunicaţii, esenţială pentru finanţa internaţională. De asemenea, au avertizat întreprinderile care ar efectua operaţiuni cu Iranul în acest interval de timp să se asigure că sunt plătite înaintea expirării acordului. Pentru a puncta afirmaţia că prea puţine lucruri s-au schimbat, departamentul Trezoreriei a anunţat o reglementare de 152.000.000 dolari cu Clearstream Banking, după ce o filială a băncii luxemburgheze cotată la bursă în Germania a permis Iranului să ocolească sancţiunile prin utilizarea accesului la sistemul bancar al societăţii americane.
Europenii se grăbesc
Şi în Europa, întreprinderile economice caută să obţină profit după destnderea internaţională. Informaţii citate de Spiegel relevă că peste 100 de întreprinderi germane pregătesc afaceri în Iran şi rivalii lor europeni se înghesuie să le urmeze. Cum aceste societăţi inundă Iranul, noile investitori ar putea injecta până la 20 miliarde dolari în economia iraniană, ajunsă în situaţie critică în urma sancţiunilor internaţionale. Casa Albă încearcă să dezamorseze acest entuziasm al întreprinderilor de a bate la poarta Iranului. „Mesajul nostru pentru ansamblul societăţilor este acelaşi – Iranul nu este deschis pentru afaceri. Nu este încă timpul pentru reluarea dialogului cu Iranul. Acea zi poate veni, dar nu este astăzi”, declara subsecretarul de Finanţe, David Cohen.
Entuziasm dincolo de prudenţă
Dar întreprinderile europene nici nu vor să audă, iar Germania, partenerul comercial cel mai important al Iranului din UE, vrea să fie cu un pas înainte. Funcţionarii germani au încercat să stopeze entuziasmul întreprinderilor de a face afaceri în Iran, dar nu au avut mai mult succes decât omologii lor de la Washington. Aşa cum arată Spiegel, întreprinderile germane nu au părăsit cu adevărat Iranul şi, chiar după ce UE a impus Teheranului sancţiuni petroliere şi gaziere, Germania a exportat mărfuri în valoare de 3,4 miliarde dolari în 2012 şi de 1,8 miliarde dolari între ianuarie şi septembrie 2013.
Întreprinderile germane nu sunt singurele din UE care se precipită să facă afaceri în Iran; a revenit în joc chiar şi Olanda, o ţară europeană care s-a pronunţat contra violării de către Teheran a drepturilor omului. În 2011, Olanda şi-a retras ambasadorul după ce Iranul o spânzurase pe Zahra Bahrami, implicată în manifestaţiile Mişcării Verzi. În 2014, toate par a fi uitate.
În ce priveşte Franţa, Medef, principala organizaţie patronală a adunat o delegaţie de 100 de patroni de mari întreprinderi, care s-a deplasat la Teheran pentru prospectarea de afaceri.Este vorba de cea mai importantă delegaţie economică străină de la alegerea preşedintelui Hassan Rohani, în iunie. Toate întreprinderile economice caută să profite de breşa deschisă de acordul interimar semnat la 24 decembrie şi jocul este major. Iranul deţine locul 2 pe plan mondial în ce priveşte rezervele de gaz şi locul 4 pentru rezervele de petrol. Este şi o piaţă de 80 milioane de consumatori, cu o populaţie urbană în creştere, cu nevoi imediate în materie de echipamente şi infrastructură. Iniţiativa Medef este supravegheată cu atenţie de Quai d’Orsay, dar şi de Washington, însă în acest stadiu preliminar nu se pune problema semnării de contracte.
Francezii se află în Iran pentru evaluarea pieţei şi pentru a stabili sau restabili contacte. Cert este că Republica islamică le-a întins covorul roşu şi patronii vor fi primiţi de secretarul general al preşedinţiei, Mogammad Nahavandian, consilier economic al preşedintelui Rohani, de ministrul Industriei şi de ex-preşedintele Rafsandjani, influent în domeniul afacerilor. Cuvântul de ordine rămâne totuşi prudenţa, dar nu trebuie uitat că industria energiei din Iran reprezintă o potenţială mină de aur pentru ţările europene, deşi rămâne încă sub sancţiuni severe
Pentru întreprinderile europene rămân obstacole considerabile în ce priveşte speranţa de a face bani în Iran, însă responsabilii iranieni caută să găsească un partener care le-ar asigura o cale pentru surmontarea subdezvoltării lor economice şi izolării politice. Potrivit prim-vice-preşedintelui iranian, Eshaq Jahangiri, Iranul este într-o situaţie, în regiune şi pe scena internaţională, în care se impune suprimarea obstacolelor dezvoltării sale. În general, numeroase state vor să îşi asigure un loc în era post-sancţiuni, în special Turcia, Pakistan, India, Azerbaidjan, Africa de Sud, SUA.
