În jur de 1.500 de oameni au fost în urmă cu două săptămâni pe pârtia de schi de la Vidra – Obârşia Lotrului, din judeţul Vâlcea. Domeniul schiabil a fost dat în folosinţă pe 22 decembrie anul trecut, iar schiorii vorbesc despre faptul că „frumuseţea peisajului în care este amplasat dar şi calitatea pârtiilor amintesc de cele din Austria”. În timpul călătoriei cu telegondola, turiştii pot admira Lacul Vidra, străjuit de brazi înalţi, iar la altitudinea de 2.000 de metri platoul este extrem de întins, turiştii putând vedea fără oprelişti crevase, piscuri înalte şi lacuri. În depărtare se întrezăreşte Transalpina.
Plăţi sistate de aproape un an
În acest moment funcţionează o instalaţie de telescaun lungă de 1,2 kilometri, două de teleschi de 400 şi respectiv 800 de metri, iar telegondola asigură urcarea schiorilor pe o distanţă de 2.000 de metri. Pârtiile măsoară în total aproximativ opt kilometri şi deservesc toate tipurile de schiori. Deşi deschisă recent şi beneficiind de o infrastructură de cazare şi de acces extrem de proaste, schiori din Cluj, Satu Mare, Bucureşti, Constanţa, Vâlcea, Sibiu acceptă aceste inconveniente pentru câteva ore de schi. Pagina de facebook a pârtiei are deja 4.200 de fani.
Marele atu îl reprezintă faptul că vremea permite ca sezonul de ski să fie unul foarte lung. „Ne aşteptăm să se poată schia până la finalul lunii aprilie. Lumea încă nu ştie acest aspect”, ne-a spus unul dintre angajaţi. De altfel, în acest moment stratul de zăpadă măsoară peste un metru.
Părăsind peisajul idilic, încep problemele. Constructorul, compania Acomin, mai are de primit pentru execuţia pârtiei suma de 11,8 milioane de euro din totalul de 32 de milioane de euro, valoarea totală a contractului. Dan Faur, patronul companiei, spune că s-a împrumutat de la bănci pentru a putea finaliza domeniul schiabil Vidra – Obârşia Lotrului în speranţă că, ulterior, Ministerul Turismului îi va achita restul sumei restante. Din luna mai, anul trecut, nu a mai încasat însă nici un ban. Trebuie spus că Acomin – constructorul – a semnat contractul de execuţie cu Elena Udrea pe când aceasta conducea Ministerul Transporturilor. Beneficiarul pârtiei este primăria Voineasa, care urmează să administreze pârtia integral începând cu luna mai.
Parcarea şi restaurantele, nefinalizate
Dacă Elena Udrea nu a dorit să comenteze situaţia, Maria Grapini, ministrul pentru IMM, Turism şi Mediul de Afaceri ne-a precizat că „pârtia este foarte frumoasă, un unicat în România, dar este amplasată într-o zonă unde nu există infrastructură sau locuri de cazare. Nu avem bani pentru efectuarea de plăţi şi trebuie să ştiţi că mai multe investiţii sunt în aceeaşi situaţie, plăţile fiind sistate”. Grapini ne-a îndemnat să vorbim cu Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, dar Liviu Dragnea nu a răspuns la telefon în ciuda încercărilor noastre repetate de a-l contacta.
Până la continuarea investiţiilor la Vidra – Obârşia Lotrului, accesul spre pârtie rămâne anevoios, iar turiştii sunt nevoiţi să străbată un drum plin de noroi. Tot nefinalizată este şi o parcare supraetajată, dar şi o clădire multifuncţională unde ar fi trebuit să existe un restaurant.
Problema infrastructurii este cea care a ridicat semne de întrebare asupra oportunităţii acestei investiţii de peste 30 de milioane de euro din bani publici. Pârtia se află la 35 de kilometri depărtare de Voineasa, cea mai apropiată localitate unde turiştii pot găsi locuri de cazare. Doar că „localitatea este moartă. Nu ai nimic de făcut în ea. Există un singur bar, dar care este folosit doar de către localnici ca să se distreze. De baruri sau restaurante de sine stătătoare nici nu poate fi vorba. Nu se poate servi masa decât la pensiunile din zonă, nici astea nu foarte numeroase (în jur de 24- n.r). Nu există nici un fel de distracţii”, ne-a explicat angajatul unui mic hotel din Voineasa.
Terenurile în litigiu
La Voineasa se ajunge din Brezoi, localitate aflată pe DN 7 între Râmnicu Vâlcea şi Sibiu. De la Brezoi la Voineasa drumul este bun şi poate fi parcurs în jumătate de oră. Drumul de la Voineasa la pârtie este, însă, plin de gropi. Unele sunt atât de mari încât asfaltul a dispărut şi trebuie să reduci viteza la minimum pentru a nu lovi pragul maşinii. „Le-am sugerat celor care au pensiuni sau hoteluri să pună la dispoziţia turiştilor pe care îi au un microbuz care să ducă şi să aducă turiştii de la pârtie, deoarece nimeni nu vrea să-şi strice maşina pe drum sau să consume în plus bani pe combustibil. Nici la primăria din Voineasa nu am găsit înţelegere cu această propunere, astfel că ei nu au dorit să înfiinţeze o linie de transport public. Vor doar să încaseze”, ne-a spus unul dintre cei care administrează pârtia. De altfel, primăria Voineasa a câştigat din vânzarea de bilete, între 18 ianuarie şi 18 februarie a acestui an peste 100.000 de euro.
O altă problemă este reprezentată de faptul că, în apropierea pârtiilor, investiţiile sunt imposibil de făcut, dat fiind faptul că terenul este în litigiu. „Nu înţelegem de ce statul nu expropriază terenurile din zona pârtiilor, să le parceleze şi să le scoată la vânzare pentru investitori. Ulterior, după ce se va ajunge la sentinţe finale şi se vor stabili proprietarii terenurilor, aceştia ar urma să fie despăgubiţi.” Unii schiori ne-au spus că nu sunt deranjaţi de distanţa mare până la pârtie deoarece, în acest fel, zona nu va fi alterată de mâna omului.
De altfel, fostul primar al comunei Voineasa, social-democratul Dobrin Gheorghe, a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, tocmai pentru o serie de tranzacţii cu terenuri în zonă.
Început de comunişti, stopat de sindicate
Cel mai apropiat complex pentru cazare – Vidra – se află la o distanţă de 9 kilometri de pârtie şi operează cu cinci vile unde se pot caza, astăzi, doar 100 de persoane. Majoritatea sunt închiriate, pe întreaga durată a lucrării la pârtie, antreprenorului general al lucrării, care şi-a cazat aici angajaţii. În 1989 s-a dorit creşterea numărului de locuri de cazare în staţiunea Vidra la 1.100 de paturi prin finalizarea a trei hoteluri de câte trei etaje şi a unui hotel de şapte etaje cu 300 de paturi. S-a turnat structura de rezistenţă, hotelul are pereţii înălţaţi, doar că după Revoluţie lucrările au fost stopate. În afara vilelor unde sunt cazaţi azi muncitorii, toate celelalte hoteluri sunt în ruină. Orice investiţie s-a lovit de indiferenţa celui care administrează azi complexul Vidra, adică sindicaliştii de la CNSRL-Frăţia.
Preţuri pentru toate buzunarele
Chiar dacă nu a existat o campanie de promovare a domeniului schiabil Vidra – Obârşia Lotrului, administratorii pârtiei spun că vin peste 400 de turişti pe zi în cursul săptămânii iar în weekend numărul lor ajunge şi la 3.000.
Preţurile pentru pârtie sunt convenabile. Pentru turişti au fost gândite două planuri tarifare. Primul este destinat celor care vor să petreacă o zi întreagă pe pârtia de schi (între 9.00 – 16.00) pentru care un adult plăteşte 60 de lei, iar un copil (între 7 şi 14 ani) 40 de lei. Cei care vin să schieze doar între orele 12.30 şi 16:00 plătesc jumătate de preţ. Elevii trecuţi de 14 ani şi studenţii vor plăti tot 40 de lei. La baza pârtiei sunt disponibile pentru închiriere 100 de perechi de schiuri şi 100 de clăpari. De asemenea, se mai pot închiria 10 snowboard-uri şi câteva săniuţe. Preţurile pentru închiriere la schiuri, clăpari şi beţe este de 40 de lei pe zi, placă 35 de lei pe zi, iar pentru sanie 20 de lei pe zi.
